Despre dr Ditoiu, programari, contact

Coma hepatica

Mic dictionar in coma hepatica

Asterixis, flapping tremor: contractii involuntare ale musculaturii mainilor care produc remuraturi ale articulatiilor mainilor ce apar in encefalopatia hepatica si permit sustinerea diagnosticului

Ascita: ascita este lichidul care apare in cavitatea abdominala, de obicei in ciroza, dar si in numeroase alte boli (insuficienta cardiaca, sindromul nefrotic, infectii abdominale, cancere in abdomen ruperea unor vase de sange in abdomen, boli autoimune); faptul ca un bolnav cu ciroza are lichid nu reprezinta un semn de moarte iminenta; ascita de poate trata de obicei

Coma hepatica simptome

In coma hepatica pacientul are tulburari progresive de comportament, vorbire si ale miscarilor, care pot fi evaluate simplu in cifre , fara aparate sau analize, calculiandu-se apoi niste scoruri

Evaluarea starii de constienta dupa scorul Glasgow

Testul Reactia la test Scorul
Deschiderea ochilor  Deschiderea ochilor este spontana
Deschide ochii la comanda verbala
Deschide ochii la un excitant dureros
Nu deschide ochii
4
3
2
1
Activitatea motorie  Executa ordine motorii ( ex „ridica mana!”) la solicitarea verbala
Nu executa ordine motorii ( ex „ridica mana!”) la comanda verbala ci numai la un excitant dureros: isi retrage normal membrul ciupit
Isi retrage mana la un excitant dureros cu miscari tonice, necoordonate de flexie
La un excitant dureros isi retraga mana cu miscari necoordonate de extensie
Nu are reactie la excitant dureros
6
5
3
2
1
Raspunsul la intrebari  (cum te cheama, unde te afli, cat fac 3×4..)
Raspuns adecvat, corect, prompt la intrebari
Raspuns dezorientat, vorbire „impleticita”,
Raspuns neadecvat la intrebari, cu cuvinte izolate
Raspuns la intrebari prin sunete izolate neadecvate
Nu raspunde la intrebari
5
4
3
2
1

Pentru aprecierea gradului de inhibare a consientei, se aduna cifrele  obţinute la fiecare din cele 3 teste iar  suma reprezenta  scorul GlasgowVena porta

Interpretarea scorului Glasgow:

  • Scorul  de 15 puncte reflecta lipsa tulburarilor constientei, persoana are constienta normala
  • Scorul de 14-11 puncte  inseamna precoma
  • Scorul de 10-9 puncte reflecta stupoarea, coma reactiva
  • Scorul de  8-3 puncte = coma profunda, areactiva

Encefalopatie hepatica: encefalopatia hepatica defineste tulburarile neuropsihice care apar in cazul in care capacitatea functionala a ficatului este mai mica decat necesitatile organismului dintr-un anumit moment; encefalopatia hepatica apare de obicei in ciroza hepatica, dar poate sa apara si in alte boli; in ciroza capacitatea functionala a ficatului este de obicei  stabila pentru o perioada de timp determinata, iar encefalopatia hepatica apare nu datorita “distrugerii “ficatului ci datorita suprasolicitarii lui, fiind de obicei reversibila; encefalopatia hepatica apare datorita intoxicarii creierului cu produsi de metabolism care nu sunt eliminati de ficatul bolnav.

Hipertensiunea portala: cresterea presiunii in vasele functionale ale ficatului (sistemul port); apare de obicei in ciroza hepatica, dar si in tromboza de vena porta, stocarea unor substante in ficat, pericardita, etc ; ficatul are doua sisteme vasculare, unul care il hraneste (artera si vena hepatica) si altul prin care sangele colectat din tubul digestiv traverseaza ficatul unde raman si sunt metabolizate reziduurile metabolice (sistemul venos port)

Insuficienta hepatica: incapacitatea ficatuluiu de a-si efectua functiile in mod normal = functionarea insuficienta a ficatului; insuficienta hepatica apare de obicei in ciroza hepatica dar si in insuficienta hepatica acuta

Precoma hepatica:

Starea ce apare inainte de coma hepatica; precoma hepatica nu este urmata obligatoriu de coma ci poate fi urmata si de revenirea la normal a starii de constienta

Encefalopatia hepatica simptome

In encefalopatia hepatica pacientul poate avea la inceput urmatoarele simptome:

  • Agitatie
  • Somnolenta
  • Vorbire incoerenta, neadecvata situatiei
  • Vorbire pornografica, comportament pornografic
  • Nu poate da date personale – ziua de nastere, adresa
  • Comportamentul poate fi asemanator cu al unui betiv – chiar daca pacientul nu a mai consumat de mult alcool

Coma ciroza alcoolica

Coma din ciroza alcoolica este similara cu coma din ciroza virala, si nu apare totdeauna dupa consum de alcool

Coma hepatica sanse supravietuire

Sansele de supravietuire din ciroza hepatica depind de conjunctura in care a aparut coma hepatica; coma aparuta din cauza hemoragiei prin ruptura de varice esofagiene are sanse mari de revenire daca se poate opri hemoragia, coma prin intoxicatie alimentara poate sa se remita, dar coma care apare fara niciun motiv aparent, este de obicei data de reducerea progresiva a capacitatii functionale a ficatului si poate sa nu se mai amelioreze, la fel ca si coma din ciroza peste care se suprapune cancerul de ficat.

Coma hepatica (encefalopatia hepatica) cauze

Cele mai frecvente situatii in care un pacientu cu ciroza poate face encefalopatie hepatica sau poate intra in coma hepatica sunt urmatoarele:

  • Consum exagerat de proteine in special carne
  • Consum exagerat de sare sau alimente sarate (muraturi, conserve, mezeluri, telemea, etc)
  • Consum de alcool
  • Medicamente luate in exces
  • Eliminare mare de lichid prin urina sau paracenteza
  • Hemoragie digestiva, chiar daca sangele nu s-a eliminat prin scaun sau varsaturi
  • Anurie (blocarea eliminarii urinii)
  • Infectii cu diferite localizari
  • Constipatia sau diareea
  • Varsaturi
  • Deshidratarea

Steatoza si coma hepatica

In steatoza hepatica nu apare coma

Dr Ditoiu Spital Fundeni -gastroenterolog-hepatolog

Sunt Dr Ditoiu Alecse Valerian, medic specializat in gastroenterologie, hepatologie, boli interne, endoscopie digestiva – colonoscopie in Romania, Olanda si Franta, doctor in medicina Din 1990 lucrez la Institutul clinic Fundeni Clinicade medicina interna avand peste 30 de ani de practica medicala, incepand cu medicina de familie la tara, medic specialist, medic primar si terminand cu doctoratul Sunt cadru universitar prin concurs, actualmente sef de lucrari la Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti, ingrijind cazuri de complexitate diferita – de la cele mai simple, pana la complicatii extreme- specifice acestei institutii medicale . De 20 de ani sunt Secretar General al Asociatiei Romane pentru Studiul Ficatului SCURT TRASEU PROFESIONAL: In 1982 – am absolvit Facultatea de medicina Generala a Universitatii de Medicina si Farmacie “Gr T Popa” Iasi, sef de promotie (media generala 10 – 50 de examene + diploma) poate vi se pare o lauda, dar a fost o munca imensa sase ani, si au fost 2500 de absolventi in promotia mea click → Diploma absolvire 1, Foaie matricola 2 In 1982 imediat dupa absolvire, am luat repartitie in Bucuresti pentru stagiatura In perioada 1982 -1985- medic stagiar la spitalele Cantacuzino, Colentina In perioada 1985-1988 nu a fost nici un concurs in tara, de aceea am fost medic de medicina generala la dispensarul rural, com Dorobantu Jud Calarasi In 1988 a fost primul concurs dupa patru ani, si am devenit prin concurs cercetator stiintific in specialitatea expertiza medicala si recuperarea capacitatii de munca la Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperarea Capacitatii de munca Bucuresti Tot in 1988 am promovat al doilea concurs de medic cercetator stiintific in specialitatea medicina interna la Institutul National de Medicina Sportiva Bucuresti In perioada 1988 – 1991 – am fost medic rezident la spitalele Cantacuzino, Carol Davila, Colentina si Fundeni din Bucuresti In 1991 am devenit medic specialist de boli interne Spitalul Fundeni In 1991 am promovat alr concurs de asistent universitar la Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti , Facultatea de medicina – Clinica de medicina Interna din Institutul Clinic Fundeni, condusa de profesorul Lucian Buligescu In perioadele 1992 – 1995 si 1997-1998 am fost si medicul personalului din Institutul clinic Fundeni In 1993 – am urmat specializarea in endoscopie digestiva superioara, colonoscopie cu profesorul Alexandru Oproiu, cu supraspecializari ulterioare in Olanda (1993) Franta (1996 si 1998) si Romania In 1996 am devenit medic primar boli interne In 1996 am promovat examenul de medic specialist gastroenterologie – a doua specialitate In anul 2000 am devenit medic primar gastroenterologie Tot in anul 2000 am devenit doctor in stiinte medicale – gastroenterologie, conducatorul doctoratului fiind profesorul Lucian Buligescu, cel mai mare hepatolog din Romania in acel moment. In anul 2001 am promovat alt concurs de sef de lucrari la Universitatea de medicina si Farmacie “Carol Davila” din Bucuresti Clinica Medicala Fundeni In peste 30 de ani de practica medicala am efectuat cca 150. 000 de consultatii medicale 65.000 endoscopii digestive superioare 20.000 de colonoscopii peste 1000 de biopsii hepatice

Aici puteti posta un comentariu referitor la tema articolului de mai sus

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Programare telefonica
Adresa harta