Dr Ditoiu Alecse Valerian medic gastroenterolog si hepatolog Bucuresti
Oboseala de dupa masa apare relativ frecvent si poate fi data de diferite cauze.
Eu vad la cabinet relativ frecvent persoane care se plang de acest lucru, si vin la consultatie gandindu-se ca au o boala de ficat, stiind ca bolile de ficat dau destul de des oboseala nejustificata.
Una dintre cauzele oboselii care poate sa apara dupa masa este sindromul postprandial idiopatic.
Sindromul postprandial idiopatic.
Este o cauza frecventa de oboseala care apare dupa masa, considerandu-se incorect ca fiind dat de scaderea glicemiei (hipoglicemie) care poate sa apara in astfel de situatii.
Desi semnele și simptomele clinice sunt asemanatoare celor date de hipoglicemie, la aceste persoane nu se constata niveluri demonstrabil de scăzute ale glicemiei care caracterizează afecțiunea menționată.
Persoanele cu această afecțiune suferă de episoade repetate de alterare a dispoziției și dificultate de concentrare, adesea însoțite de slăbiciune și uneori tremurături.
Episoadele apar de obicei la câteva ore după masă, si mai rar pot sa apara si după mai multe ore de post.
Persoanele cu acest sindrom prezintă simptomele hipoglicemiei la 2 până la 4 ore după o masa bogata in zaharuri dar nu au glicemie scăzută.
Sindromul idiopatic postprandial diferă de hipoglicemie prin cateva elemente
- Nivelul glicemiei la persoanele cu hipoglicemie este sub 70 mg / dl, iar cele cu sindrom idiopatic postprandial au glicemie normala
- Hipoglicemia poate duce la deteriorarea pe termen lung a sistemului nervos și a rinichilor, dar aceste condiții nu se întâmplă cu la persoanele cu sindrom idiopatic postprandial , desi simptomele le perturba viața de zi cu zi, dar nu duce la boli serioase pe termen lung.
- Sindromul idiopatic postprandial este mai frecvent decât hipoglicemia reală. Majoritatea persoanelor care suferă de oboseală sau tremurături după masă au sindrom idiopatic postprandial mai degrabă decât hipoglicemie clinică.
Simptomele sindromului postprandial idiopatic
Simptomele sindromului idiopatic postprandial sunt asemanatoare cu cele ale hipoglicemiei, dar sunt de obicei mai puțin severe, cele mai frecvente simptome fiind urmatoarele.
- somnolenta, uneori confuzie, depresie
- tremurături, frisoane, iritabilitate sau chiar furie, nerabdare
- nervozitate, anxietate, uneori tulburari de coordonare
- transpiraţie
- tahicardie
- ameţeală
- senzatie de foame
- greaţă
- vedere încețoșată, neclara
- furnicături sau amorțeală la nivelul buzelor sau limbii
- dureri de cap
- slăbiciune, oboseală
Simptomele sindromului idiopatic postprandial nu progresează de obicei către convulsii, comă sau leziuni ale creierului, in schimb aceste simptome pot apărea în cazul hipoglicemiei severe. În plus, persoanele care suferă de hipoglicemie pot să nu prezinte simptome notabile în viața lor de zi cu zi.
Cauzele și factorii de risc ale sindromului idiopatic postprandial
Nu se cunosc cauzele sindromului idiopatic postprandial
S-a constatat insa ca urmatoarele persoane au risc sa faca acest sindrom
- persoanele cu glicemia la nivelurile inferioare ale normalului
- persoane care consuma alimente cu un indice glicemic ridicat. Indicele glicemic este o clasificare a carbohidratilor, pe o scara de la 0 la 100, in functie de masura in care ei cresc glicemia dupa ce au fost consumati. Alimentele cu un indice glicemic mare sunt digerate absorbite si metabolizate rapid,dand astfel modificari rapide mari ale glicemiei. Carbohidratii cu un indice glicemic scazut produc fluctuatii mai mici ale glicemiei, reducand riscul de diabet de tip 2 si de boli cardiovasculare. Indicele glicemic este unul dintre elementele importante care poate ajuta la scaderea in greutate.
- persoanele respective pot avea un o glicemie mai mare dar care care scade rapid, ramanand insa in intervalurile normale
- aceste persoane pot avea o producție în exces de insulină din pancreas
- unii pot avea boli care afectează sistemul renal
- unele persoane consuma mai mult alcool decat normal
Cum se previne aparitia sindromul idiopatic postprandial (oboseala dupa masa)
Majoritatea persoanelor care au sindrom idiopatic postprandial nu au nevoie de tratament medical.
Eu cred ca va pot fi de ajutor unele sfaturi dietetice
- Consumați alimente bogate în fibre , cum ar fi legume verzi, fructe , cereale integrale și leguminoase .
- Consumați proteine slabe din surse de carne și non- carne , cum ar fi piept de pui și linte.
- Consumați mai multe mese mici pe tot parcursul zilei, cu cel mult 3 ore între mese.
- Evitați mesele abundente
- Consumați alimente bogate în grăsimi vegetale sănătoase , cum ar fi avocado și ulei de măsline.
- Evitați sau limitati consumul alimentelor și băuturilor bogate în zaharuri și carbohidrați rafinați .
- Dacă consumati alcool , evitați să consumati si băuturi carbogazoase
- Limitați consumul de alimente cu amidon , cum ar fi cartofi, orez alb și porumb.
Despre mine
Sunt Dr Ditoiu M Alecse Valerian, medic primar boli interne, gastroenterologie, hepatologie si endoscopie digestiva, sunt doctor in medicina.
Dupa terminarea facultatii cu summa cum laude, primul pe tara cu medica generala zece (sef de promotie), am facut 3 ani de stagiatura in Bucuresti, apoi 3 ani la tara la dispensar, apoi am intrat prin concursuri succesive la Centrala Industriei Medicamentelor si Preparatelor Cosmetice, Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperarea Capacitatii de munca, Institutul national de Medicina Sportiva, Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila” Bucuresti si Institutul clinic Fundeni Bucuresti.
Acum am peste 38 de ani de practica medicala., din care 30 de ani de experienta in cel mai mare spital din Romania, Spitalul Fundeni ingrijind cazuri de complexitate diferita – de la cele mai simple, pana la complicatii extreme- specifice acestei institutii medicale.
Tot cca 30 de ani de experienta am si la Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti, pregatind pentru profesia medicala mii de studenti la medicina (unii au ajuns acum profesori, sefi de sectie sau directori de spital), medicii rezidenti si specialisti.
Unde lucrez acum?
In prezent imi folosesc aceasta vasta experienta medicala avand un cabinet de consultatii gastroenterologie si hepatologie in Clinica Sante din Bucuresti.
Ce bolnavi vin la consultatii?
Cam 90% dintre bolnavii pe care ii vad la cabinet nu au fost niciodata la mine la spital.
Multi dintre ei nu au mai fost la medic, dar altii vor o a doua opinie medicala si unii nemultumiti de perioadele lungi de asteptare si lipsa de timp a medicilor din spitale.
Unii nu prea stiu care este starea lor de sanatate desi au fost in spitale, dar datorita aglomerarii extreme de aici, medicii nu au avut timp sa discute cu ei, sa le spuna ce au, cat de grav este, ce sa faca mai departe, cand sa intrerupa tratamentul, ce controale sa faca ,etc, (acest lucru este obisnuit in spital, stiu bine acest lucru din experienta de 30 de ani de spital Fundeni)
Unii vin din alte tari (evident sunt romani) unde locuiesc acum, si nu prea sau adaptat la asistenta medicala de acolo (in special din Anglia, Germania, Suedia, Norvegia, Irlanda, Moldova, SUA, Canada, si mult mai putini din Franta, Spania sau Italia).
Foarte multi sunt tineri, unii studenti, cu probleme nu foarte grave dar persistente, dar vad si pacienti cu mari probleme de sanatate, in special bolnavi hepatici.
Cel mai des solicita consultatii bolnavi cu gastrita, probleme cu colecistul – frecvent pietre la fiere-ulcer, boala de reflux gastroesofagian, ciroza, steatoza hepatica, hepatita cronica virala B sau C, dar deseori nu au un diagnostic si vin pentru simptome persistente- dureri abdominala, balonare, diaree sau constipatie, scadere in greutate, scaune cu sange, greata, transaminaze mari, noduli in ficat sau modificari de fiere gasite la ecografie, etc.
Ma asteptam ca, dupa ce am vazut zeci de ani bolnavi cu cela mai diverse, grave si ciudate boli in spitalul Fundeni, activitatea de acum sa mi se para banala si plictisitoare. Partea interesanta este ca acum activitatea mi se pare parca mai atractiva, asta pentru ca am timp suficient sa cunosc in detaliu situatia medicala a bolnavilor si sa cunosc si omul nu numai bolnavul si pe de alta parte, bolile fiind mai putin grave, bolnavii pleaca mai ….veseli de la mine, este desigur mai placut sa dai vesti bune decat proaste…
Va urez sanatate maxima si… sa nu aveti nevoie de medic, decat pentru controalele de rutina
Am multi pacienti la cabinet dupa cca 4 decenii de activitate medicala , pe unii ii stiu de mult timp, altii vin cu rudele, sau isi trimit prietenii cu probleme de sanatate, de aceea programarile sunt la 5-15 zile de la solicitare. Cat timp am lucrat la spitalul Fundeni, era destul de greu pentru cineva sa ajunga la mine la consult datorita aglomerarii si accesului dificil la spital (acum ar fi fost practic imposibil). Acum accesul este relativ facil, liber.
Pentru aceste persoane care nu au situatia medicala lamurita si vor sa vina la consult pentru o a doua opinie medicala pentru problemele de sanatate, programarea se poate face la numarul de telefon de pe site 0758 751 841, sau direct apasand butonul din josul ecranului stanga al telefonului mobil.
In dreapta aveti butonul cu harta localizarii clinicii, sau prin formularul de solicitare programare on line care este in partea dreapta sus a paginii de web
Pentru ca boala nu prea are zile libere (ba uneori problemele apar chiar in zilele cand esti tu liber si ai vrea sa pleci…. la munte) secretariatul de programari raspunde la telefon zilnic de la ora 8 la 20, inclusiv in weekend, iar in caz de graba incercam sa facem programarea chiar in ziua solicitarii sau in ziua urmatoare in limita locurilor disponibile.
