Un examen digital (tușeu) se face pentru a verifica dimensiunile și structura prostatei, care vine în contact cu rectul și poate fi palpată prin peretele acestuia. Uneori, în timpul tușeului rectal se pot simți și alte organe, cum ar fi vezica urinară. Prin tuseu refctal se examineaza cu degetul partea terminala a rectului, cca 10cm, … Citește mai multTuseul rectal
Recomandari pentru endoscopia digestiva superioara:
Daca se face endoscopie digestiva superioara este nevoie ca stomacul sa fie gol, deci sa nu se manance cu cel putin 6 ore inainte. Daca endoscopia se face dimineata, ultima masa va fi in seara precedenta, evitand de obicei alimentele greu digerabile (carne, prajeli, tocaturi, cruditati).
Pentru endoscopia digestiva superioara de obicei pacientului i se administreaza spray cu xilina in cavitatea bucala cu scop anestezic local eventual si o injectie intravenoasa cu un calmant – Dormicum. Datorita riscurilor pe care le are orice medicament, si pentru ca neplacerile endoscopiei digestive sunt minore, deseori endoscopia digestiva superioara se face fara anestezie, pacientul putand pleca imediat chir conducand singur masina.
Pozitia pacientului este culcat pe partea stanga pe canapeaua de endoscopie, se plaseaza o piesa de plastic intre dinti prin care se introduce endoscopul cu miscari lente, initial in esofag apoi in stomac si duoden (inceputul intestinului subtire). Imaginea preluata de camera video din capul endoscopului este transmisa pe un ecran, cu posibilitatea de inregistrare si stocare.
Endoscopia digestiva superioara definitie Importanta endoscopiei in gastroenterologie Indicatiile endoscopiei Tehnica endoscopiei digestive Pregatirea pentru examenul endoscopic Supravegherea dupa endoscopie Endoscopie digestiva pret
Endoscopia digestiva superioara definitie
Endoscopia digestiva superioara este o explorare care permite explorarea tubului digestiv superior (esofag, stomac sau duoden) cu un sistem video flexibil
Endoscopia digestiva superioara este utila in diagnosticul bolilor prin explorarea interiorul tubului digestiv sau recoltare de probe de tesut, dar este de mare ajutor inscoaterea unor tumori sau oprirea unor hemoragii digestive
Endoscopia digestiva superioara se mai numeste si gastroscopie sau esofago-gastro-duodenoscopie, dupa numele segmentelor de tub digestiv pe care le exploreaza.
Importanta endoscopiei in gastroenterologie
Endoscopia digestiva superioara este considerata in prezent cea mai fidela metoda de explorare a acestui segment de tub digestiv.
Endoscopia digestiva permite detectarea inflamatiilor, eroziunilor, Helicobacter Pylori, tumorilor sau hemoragiilor cu o acuratete mult mai mare decat examinarea cu bariu, putand sa depisteze si leziuni foarte mici, unele canceroase care nu dau nici un fel de simptom . Comparativ cu explorarea cu capsula endoscopica, endoscopia digestiva are avantajul recoltarii de biopsii, fapt care amelioreaza mult acuratetea diagnosticului.
Indicatiile endoscopiei
Cele mai frecvente situatii in care noi facem endoscopie digestiva superioara sunt urmatoarele:
dureri in zona esofagului sau stomacului
dificultate la inghitirea alimentelor
greata sau varsaturi
scadere in greutate de cauza necunoscuta
anemie de cauza neprecizata
scaune negre- ce au semnificatia unei sangerari din tubul digestiv superior
urmarirea pacientilor operati pe stomac (care au risc de a face cancer pe bontul gastric ramas dupa operatie)
pacienti care au rude cu cancer gastric
pacienti care fac tratamentu cu medicamente care pot genera ulcer sau hemoragii
bolnavi cu ciroza – care de obicei au si varice la nivelul esofagului
Tehnica endoscopiei digestive
Inainte de endoscopia digestiva superioara se poate face anestezie locala sau chiar generala (anestezia este optionala)
Inainte de endoscopia digestiva superioara se introduce o piesa de protectie intre dinti, prin care va trece endoscopul
Introducerea endoscopului prin piesa bucala in cavitatea bucala, apoi esofag, stomac si duoden, cu insuflare de aer in timpul introducerii si examinarii – acesta poate da senzatia de balonare
Examinarea cavitatilor digestive mentionate
Recoltarea de probe prin biopsie, efectuarea altor manevre endoscopice
Retragerea endoscopului cu aspirararea aerului introdus
Extragerea piesei bucale
Endoscoapele moderne sunt tuburi flexibile cu diametrul de cca un centimetru, adica mai subtire decat un deget. Deoarece endoscopul se introduce prin gura in faringe apoi in esofag, deci pe calea pe care merg alimentele, nu exista problema impiedicarii respiratiei, care se face prin trahee. Asa cum inghitim alimentele fara ca acestea sa intre in plamani, nici introducerea endoscopului nu se face in plaman, deci in timpul endoscopiei digestive superioare se poate respira normal .
Explorarea cu capsula endoscopica care exploreaza intregul tub digestiv, dar este indicata in special in explorarea intestinului subtire, care nu poate fi examinat cu celelalte metode endoscopice mentionate anterior
Daca ne luam dupa DEX oboseala este o stare de slăbiciune generală, provocată de un efort excesiv, fizic sau intelectual
De fapt ficatul nu oboseste in sensul adevarat al cuvantului pentru ca nu face efort fizic sau intelectual, dar acest termen se foloseste destul de mult.
De fapt insuficienta hepatica este cunoscuta popular sub numele de „ficat obosit” fiind definita drept incapacitatea ficatului de a-si efectua principalele functii la nivelul necesar organismului intr-un anumit moment.
Insuficienta hepatica reprezinta o urgenta medicala ce necesita consult medical rapid, si de obicei si internare in spital.
Insuficienta hepatica poate fi acuta (cu durata de evolutie scurta) sau cronica (cu durata lunga), dar indiferent de tip, poate fi grava, de multe ori urmata de deces, in ciuda capacitatii (recunoscute) de regenerare a ficatului. VOi folosi in continuare sintagma „ficat obosit” intelegand prin asta insuficienta hepatica, deci functionarea insuficienta a ficatului.
De ce oboseste ficatul?
In principiu insuficienta hepatica poate sa apara prin distrugerea celulelor hepatice de toxice, microbi, traumatisme, medicamente, ceaiuri etc, sau prin functionarea proasta a celulelor hepatice (care nu au bagajul de enzime, hormoni sau alte substante necesare unei bune functionari)
Principalele cauze care pot duce la insuficienta functiilor ficatului sunt:
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
