Ce trebuie sa faci cand ai constipatie – recomandari medicale

Ce trebuie sa faci cand ai constipatie

Pentru un bolnav care are constipatie sunt necesare urmatoarele masuri medicale

  • Trebuie sa se stabileasca prin examinare medicala si exlorari ajutatoare daca exista o boala care cauzeaza constipatia
  • Trebuie stabilit daca constipatia nu este urmare a unui regim de munca, viata si alimentatie care nu ii convine organismului dvs
  • Trebuie stabilit ce fel de tratament este necesar – medicamente, laxative, ceaiuri, tratarea bolilor asociate, etc
  • Deoarece in marea majoritate a cazurilor constipatia nu reprezinta simptomul unei boli, ci o consecinta a modului de alimentatie si de viata, schimbarea acestora  poate duce deseori la  prevenirea constipatiei, ameliorarea sau rezolvarea acestei probleme.
  • Trebuie stabilit ce regim de viata trebuie urmat referitor la munca, odihna, stres, toxice profesionale, etc. Ca recomandari generale sunt utile pastrarea aceleiasi ore pentru mersul la wc, care realizeaza o educatie a evacuarii intestinului gros, evitarea sedentarismului, mers pe jos minimum 20 minute zilnic, exercitii de contractie a musculaturii abdominale (un fel de …“abdomene“)
  • Trebuie stabilit ce regim alimentar este necesar (regimul de viata si cel alimentar poate favoriza evolutia buna a bolii sau o poate agrava) Regimul alimentar trebuie sa fie personalizat conform situatiei dvs medicale. In principiu va pot ajura alimentele bogate in fibre – legume, fructe, verdeturi, salate, paine si cereale, lactat, limitarea alimentatiei cu multa carne, snacksuri, pizza, prajeli, cafea, condimente, branzeturi cu cheag, orez, alcool,un consum de lichide in cantitate crescuta, provenind in special din alimente
  • Daca este necesar, trebuie facut un grafic de control periodic al analizelor sau altor explorari si al consulturilor le medicul specialist gastroenterolog

Despre constipatie

De obicei constipatia cronica NU ESTE O BOALA, ci doar o stare functionala a organsimului, ca si .. somnul nocturn de 7 ore!!

Daca nu este o boala, apelul la medicatie este de obicei ineficient, dar sfatul medicului poate fi util, pentru regulile alimentare si de viata care pot ameliora constipatia.

De aceea, este bine ca fiecare persoana cu constipatie sa isi evalueze singura acesasta stare, pentru a o putea combate, dar asta dupa ce medicul gastroenterolog va spune ca sub aspectul constipatiei aparente, n use ascunde o boala cauzatoare a simptomului.

In caz de constipatie alimentele strabat mult mai lent tubul digestiv, iar aceasta predispune la extragerea apei din aliemnte si intarirea scaunului, astfel ca eliminarea scaunului se face la mai mult de doua zile. O persoana care are scaun zilnic sau la doua zile, nu este constipata, chiar daca scaunul este tare.

De ce ne constipam?

Cele mai cunoscute situatii in care o persoana poate sa aiba constipatie sunt:

  • Constipatia cauzata de alimentatie –exista anumite obiceiuri alimentare caare pot ingreuna eliminarea scaunului la persoane chiar fara nici o boala
    • Consum insuficient de fibre alimentare (legume, fructe, fainoase, cereale integrale)
    • Consum insuficient de apa si alte lichide (supe, ciorbe, sucuri)
    • Eliminare de apa in exces (diuretice) sau administrare de medicamente ce intaresc materiile fecale ( fier, calciu, aluminiu)
    • Mese cu exces de carne, snacksuri, pizza, prajeli, cafea, condimente, branzeturi cu cheag, orez, alcool
  • Constipatia  cauzata de incetinirea activitatii musculaturii intestinale cu incetinirea trecerii materiilor fecale prin intestin = constipatia  “atona” care apare in urmatoarele situatii

    • Boli neurologice (scleroza multipla, accidente vasculare cerebrale, boala Parkinson, tumori cerebrale sau de coloana)
    • Dereglari electrolitice – cum este scaderea potasiului sanguin
    • Traumatisme ale sfincterului anal (clisme, sex, hemoroizi, fistule, infectii)
    • Medicamente (antidepresive, codeina, loperamid, analgezice, anticolinergice, antihipertensive, blocantele canalelor de calciu, antiparkinsoniene, antiinflamtoare, bariu, sucralfat, fier, colestiramina, clonidina)
    • Boli severe de cauze diverse ce pot afecta tranzitul, chiar daca boala nu este intestinala
    • Intoxicatie cu plumb
    • Blocarea interiorului intestinului gros cu materii fecale
    • Boli metabolice – diabet, uremie, hipocalcemie, amiloidoza, porfiria acuta
    • Boli endocrine (Hipotiroidism, Panhipopituitarism, Feocromocitom, Glucagonom)
    • Sedentarism
  • Stenoze ale colonului de diferite cauze
    • Stricturi
    • Diverticuli
    • Tumori
    • Operatii – bride, aderente
  • Obstructii de diferite cauze:
    • Megarect
    • Prolaps rectal
    • Rectocel
    • Enterocel
    • Boli neurologice
    • Boala Hirschprung
    • Sindromul perineal descendent
    • Anismus – dissinergia defecatiei
    • Corp strain rectal
    • Benzoar
  • Constipatie psihosomatica(”pe sistem nervos”)
    • Constipatia functionala – datorita lipsei de apaptare la un mediu nou (in concediu, spital, un nou loc de munca, etc)
    • Constipatia din colonul iritabil
  • Constipatia fostului fumator
  • Constipatia dupa operatii abdominale sau ginecologice
  • Deshidratare severa

    de-ce-ne-constipam

Vedeti ca , desi pare o problema simpla, constipatia poate avea si cauza grave sau foarte grave

Ce explorari se pot face in caz de constipatie?

Pentru inceput estge extrem de important pentru un medic gastroetnerolog sa stabileasca ce cauza are constipatia unui pacient.

Pentru a lamuri exista o boala favorizanta  adica daca constipatia este secundara, poate fi nevoie de unele explorari, cele mai frecvente fiind:

  • Studiul tranzitului colonic : se urmareste modalitatea de parcurgere a colonului si miscarile colonului cu raze X dupa inghitirea unor markeri opaci la raze ; in constipatie eliminarea markerilor se poate face tardiv, dupa 3-7 zile
  • Teste care exploreaza functia anusului si rectului:
    • Manometria anorectala = masurarea presiunii rectale, care da informatii despre muschiul de la iesirea intestinului gros (sfincterul anal)
    • Testul de expulzie a apei din balon:se introduce in rect un balon cu apa, si se cere pacientului sa expulzeze apa din balon; in caz de constipatie, se expulzeaza mai putin de 150ml
    • Defecografia = evaluarea cu raze X a functiei anale si rectale in timpul eliminarii scaunului
  • Radiografia cu bariu a colonului = irigiografia
  • Sigmoidoscopia
  • Rectoscopia
  • Colonoscopia

Evident ca pot fi necesare si analize de sange sau fecale daca medicul suspicioneaza o boala care modifica aceste explorari

Care pot fi consecintele constipatiei?

Stagnarea materiilor fecale in colon si scaunele tari pot produce unele neplaceri ca:

  • Largirea si alungirea colonului
  • Hemoroizi
  • Fisuri anale
  • Diverticuli pe colon
  • Dureri abdominale
  • Balonare abdominala
  • Prolaps rectal

In afara de probleme mentionate care apar relativ frecvent, sigur ca este neplacut pentru o persoana cu constipatie sa se simta tot timpul plina, balonata si cu scaunul incomplet evacuat. Desi pare o problema minora, ea iti poate derajna serios viata si activitatea.

Care este cel mai bun tratament si regim pentru constipatie?

Pentru orice boala exista mai multe scheme corecte de tratament si regim alimentar.

Problema medicului este ca fiecare bolnav are anumite caracteristici, anumite.. sensibilitati care fac ca o schema de tratament corecta sa i se potriveasca mai bine, iar alta mai putin bine.

Si in cazul constipatiei medicul curant trebuie sa aleaga schema care i se potriveste cel mai bine bolnavului pe care il are in fata sa. Pentru a recomanda aceasta schema terapeutica potrivita unui anumit bolnav, medicul este ajutat de lucrurile pe care le-a invatat in cei 6 ani de facultate, in anii de rezidentiat, de datele teoretice din studiile clinice, dar si mai mult il ajuta experienta medicala (ca de altfel in orice alta meserie) si luarea in calcul a tuturor caracteristicilor bolnavului pe care il consulta. Daca toti bolnavii cu o anumita boala s-ar trata la fel, se poate lua o schema de tratament de pe internet, si se rezolva problema, fara sa iei in calcul riscurile tratamentului si ale bolii la persoana respectiva..

Despre mine

Sunt Dr Ditoiu M Alecse Valerian, medic primar boli interne, gastroenterologie, hepatologie si endoscopie digestiva, sunt doctor in medicina cu peste 37 de ani de practica medicala, incepand cu medicina de familie la tara si terminand cu doctoratul.

Am 30  de ani de experienta in cel mai mare spital din Romania, Spitalul Fundeni ingrijind cazuri de complexitate diferita – de la cele mai simple, pana la complicatii extreme- specifice acestei institutii medicale. Am lucrat  si cca 30 de ani la Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti, pregatind pentru profesia medicala mii de studenti in medicina, medici rezidenti si specialisti

De peste 10 ani am mai multe siteuri care ofera gratuit informatii medicale celor interesati in mii de articole redactate la un nivel de intelegere mediu www.hepatite.ro, www.despreboli.ro, www.clinicagastroenterologie.ro si www.helpme.ro. Sunt mii de ore de munca de adunare a materialelor, redactare, verificare si reverificare a textelor si punere la zi a articolelor medicale (care trebuiesc aduse la zi permanent)

De ceva timp imi folosesc experienta medicala acumulata la cel mai inalt nivel oferind  consultatii gastroenterologie si hepatologie in clinica Sante Bucuresti unde am un cabinet.

Va urez sanatate maxina

Daca totusi aveti probleme gastroenterolgoice si doriti o evaluare cu o a doua opinie medicala la dr Ditoiu   puteti face o programare  pentru consultatie aici sau prin tasta de jos stanga a telefonului dvs mobil

 

Aici puteti posta un comentariu referitor la tema articolului de mai sus

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Programare
Adresa clinicii
%d blogeri au apreciat: