Si gravidele au probleme cu ficatul – sarcina si bolile ficatului

| 12 Comentarii

Sarcina reprezinta o perioada de suprasolicitare a organismului, in special a inimii, ficatului si rinichiului.

In timpul sarcinii pot sa apara unele boli hepatice, iar evolutia unora dintre bolile hepatice preexistente sarcinii poate sa aiba unele particularitati.

Gravida cu ciroza hepatica

Ciroza hepatica la femeie poate fi insotita de amenoree (lipsa ciclului menstrual) si infertilitate.

Am ingrijit mai multe femei cu ciroza care au ramas insarcinate si au dus sarcina la termen.

Teoretic, femeile cu ciroza decompensata au numeroase riscuri atunci cand raman insarcinate.

Cele mai importante probleme legate de boala hepatica ce pot sa apara in timpul sarcinii sunt:

  • O femeie din 5 cu ciroza poate suferi avort spontan
  • Exista riscul unei nasteri premature
  • Copilul poate avea greutatea mica la nastere daca ciroza este de cauza alcoolica
  • Sangerare din varicele esofagiene (25-45% din cazuri, dintre care in 10% din cazuri sangerarea apare in timpul travaliului, iar in 10-18% din cazuri sangerarea poate fi atat de grava incat sa duca la deces)
  • Exista riscul transmiterii viruslui B sau C la copil (daca ciroza este de cauza virala)

Gravida cu hepatita cronica cu virus B

Problemele mamei:

Se pare ca o gravida care are si virusul hepatitei B nu are riscuri de agravare a problemei hepatice datorita sarcinii.

Daca o gravida face hepatita acuta virala in timpul sarcinii in primul trimestru, riscul de a transmite virusul copilului este de 10%, in timp ce o mama care face hepatita acuta virala B in trimestrul trei de sarcina are un risc de 80-90% de a transmite acest virus copilului; de aceea, in zonele geografice cu multi infectati cu virus B cum este tara noastra, este bine ca o femeie sa se vaccineze inainte de a ramane insarcinata, pentru propria protectie si protectia copilului.

Vaccinarea este cea mai eficienta cale de prevenire a hepatitei B; ea se face cu trei doze de vaccin administrate intramuscular (deltoid) in luna 0, 1 si 6. Vaccinarea se poate face si in timpul sarcinii.

Daca o gravida a avut un eveniment prin care ar fi putut sa ia virusul hepatitei B, sunt necesare urmatoarele masuri:

  • Administrarea primei doze de vaccin
  • Administrarea concomitenta in alt loc din corp a unei doze de imunoglobulina specifica anti-virus B (0.06ml/kg), eventual repetata peste o luna (daca contactul a fost percutan sau prin leziuni de mucoasa)

Problemele copilului:

Copilul nascut din mama cu virusul hepatitei B nu are defecte congenitale cauzate de acest virus, dar pot avea greutate mai mica la nastere, daca mama a luat virusul in timpul sarcinii, desi copii nu se nasc prematur.

Desi placenta este un bun filtru impotriva virusului B al hepatitei, daca o gravida are deja dinainte virusul B transmiterea la copil poate sa apara in 10-20% din cazuri, daca nu se ia nici o masura de profilaxie; acest risc de transmitere este mult mai mare, 90%, daca mama are si AgHBe prezent.

Date suplimentare gasiti aici

Sarcina si hepatita cronica cu virus C

Problemele copilului:

Riscul de transmitere a virusului C de la mama la fat pe perioada sarcinii si nasterii este de cca 4-7%%; acest risc creste semnificativ, daca nasterea este complicata, de exemplu prin ruperea prematura a membranelor cu mai mult de 6 ore inainte de nastere; de aceea unii specialisti recomanda operatia cezariana la aceste persoane; nu este clar stabilit daca viremia mare aduce un risc de transmitere mai mare la nou-nascut, dar se pare ca o viremie a mamei de peste 1.000.000 copii/ml ar creste reiscul de transmitere, iar viremie nedetectabila face riscul de transmitere aproape zero.

Anticorpii VHC trec prin placenta, deci copilul nascut dintr-o mama cu virusul C va acea si el AcVHC cca  18 uni dupa nastere, fara ca acest lucru sa dauneze copilului; daca acesti Ac se gasesc la copil si dupa varsta de 18 luni, este necesara testarea viremiei C (RNA VHC) Amniocenteza prezinta risc de transmitere a virusului  C de la mama la copil

Nu s-a demonstrat la om ca  interferonul ar avea influenta negativa in sarcina, dar se suspicioneaza ca ar putea fi neurotoxic pentru copil, in timp ce se stie sigur ca ribavirina este contraindicata in sarcina, datorita posibilelor malformatii ce pot sa apara la copil.Alaptarea la san nu este contraindicata pentru copii nascuti din mame cu virus hepatitic C , daca mamele nu au leziuni sangerande pe sani

Problemele mamei:

Hepatita C la gravide evolueaza la fel ca la femeile care nu sunt insarcinate .

Gravida cu hepatita autoimuna

Sunt numeroase cazuri in care o femeie cu hepatita autoimuna, nu mai are ciclu menstrual si nu poate ramane gravida.

In boala tratata eficient, ciclul menstrual poate fi normal, femeia poate ramane insarcinata si poate duce sarcina la termen, nasterea fiind normala.

Problemele copilului

Au fost descrise si cazuri cu probleme  fetalela cca 25% dintre gravidele cu hepatita autoimuna:

  • nastere prematura (17% dintre femeile cu hepatita autoimuna nasc prematur)
  • mortalitatea copiilor perinatal este de cca 4%
  • copii nascuti cu greutate mica
  • avort spontan  in 14-24%  din cazuri

In majoritatea cazurilor in care apar probleme pentru fat, acestea se ivesc inaintea saptamanii a douazecea de sarcina.

Problemele mamei:

Pe perioada sarcinii, datorita efectului de scadere a imunitatii indus de aceasta boala evolueaza mai bine decat inainte in peste 70% din cazuri, puseele de hepatita autoimuna sunt de obicei rare (apar in cca 25% din cazuri , in medie cam in saptamana a douasprezecea de sarcina), dar jumatate dintre femei fac puseu de hepatita autoimuna dupa nastere.  Pentru a scadea riscul aparitiei acestor pusee, se recomanda totusi mentinerea tratamentului hepatitei pe timpul sarcinii, cu evitarea azatioprinei in doze mari care are efecte teratogene, si mentinerea dozelor minime de prednison.

Daca se poate se recomanda intreruperea azatioprinei cu 6 luni inainte aparitiei sarcinii, pentru a evita orice efect asupra copilului. Azatioprina se elimina prin lapte, de aceea nu este recomandata alaptarea lsa san daca este necesar tratamentul cu azatioprina.

Acidul ursodeoxicolic si colestiramina, curent folosite in hepatita autoimuna, se pare ca pot fi folosite fara probleme in timpul sarcinii, iar ciclosporina poate creste riscul de nastere prematura sau greutate mica la nastere.

Pe perioada sarcinii se recomanda intreruperea oricarei medicatii care nu este absolut necesara, recucerea consumului de sare si alimente conservate prin sarare sau cu salicilat de sodiu.

Imediat dupa nastere, monitorizarea femeii trebuie sa fie corecta, datorita riscului de aparitie a puseului de hepatita autoimuna.

Consumul de alcool, ficatul alcoolic si sarcina

In numeroase cazuri, femeile cu boala alcoolica de ficat sunt infertile.

Se pare ca 10% dintre femei consuma alcool in timpul sarcinii, dintre care 3% 3-4 pahare ocazional, fara a-i banui efectele secundare.

Deoarece  se pare ca cele mai mici cantitati de alcool consumat in timpul sarcinii prezinta un risc pentru fat, alcoolul trecand prin placenta la fat, se recomanda abstinenta totala de la alcool pe timpul sarcinii.

Dezvoltarea diferitelor organe si sisteme ale fatului are loc in momente diferite ale sarcinii (vezi schema alaturata), de aceea substantele toxice care pot influenta dezvoltarea fatului trebuie sa fie evitate – alcoolul fiind una dintre toxicele uzuale.

In cazurile in care sunt insarcinate si continua consumul de alcool, predispun fatul la numeroase riscuri si anomalii, reunite sub numele de „sindromul fetal alcoolic”.

Copii care sufera de acest sindrom se nasc prematur, au greutate mai mica la nastere, microcefalie (circumferinta craninana mai mica decat ar trebui), limitarea miscarilor articulare, probleme cardiace,  ficat marit, cu tendinta la ciroza si transaminaze marite. Multi au retard mental, si uneori defecte la nivel facial sau al creierului – vezi poza.

Un studiu din Danemarca, a aratat ca femeile care au consumat alcool de cel putin trei ori in timpul primelor 16 saptamani de sarcina, au avut probleme fetale cu 56% mai mari decat femelile care nu au consumat alcool in acesta perioada, iar daca au consumat de peste 5 ori alcool, au avut un risc de  malformatii cu 70% mai mare decat ne-consumatoarele de alcool.

Mai multe date aici

Gravida cu litiaza biliara (pietrele la fiere in sarcina)

Litiaza biliara este obisnuita in timpul sarcinii, 10% dintre gravide facand pietre la fiere in timpul sarcinii sau in urmatoarele 6  saptamani dupa nastere.

De ce poate sa faca o gravida pietre le fiere?

Litiaza biliara la gravida poate sa apara datorita mai multor factori:

  • secretie crescuta de colesterol comparativ cu cea de acizi biliari sau fosfolipide, fapt care face bila litogena
  • crestere a dimensiunilor colecistului cu intarzierea evacuarii sale datorita estrogenilor si progresteronului secretati in timpul sarcinii

Simptomele pietrelor la fiere la gravida.

De obicei simptomele sunt rare sau lipsesc, dar sunt si cazuri cu simptome (sub 1% din cazuri),  colecistita acuta sau icter obstructiv.

Atunci cand apar dureri, acestea pot merge catre jumatatea dreapta a cutiei toracice sau umarul drept, insotite de balobare, greata sau varsaturi. Durerile sunt de obicei moderate dar pot fi si foarte puternice, declansate de consum de condimente, grasimi sau acool. Uneori poate sa se asocieze pancreatita acuta cu cresterea amilazei si lipazei serice.

Gravidele obeze au risc mai mare a a face litiaza biliara (11% fata de 3% la femeile cu greutate normala)

Tratamentul litiazei biliare la gravida.

In primul si al treilea trimestru de sarcina, litiaza biliara necomplicata, colica bliara necomplicata sau colecistita acuta necomplicata se trateaza cu medicamente si regim in peste 80% din cazuri, fara interventie chirurgicala. Interventia chirurgicala in primul trimestrul de sarcina poate fi urmata de avort, iar in trimestrul trei de nastere prematura.

Daca este necesara interventia chirurgicala (icter mecanic, pancreatita biliara peritonita), ea se poate face in trimestrul al doilea de sarcina. De obicei interventia se poate face laparoscopic („cu laser”).

Tumorile hepatice si sarcina

Cele mai multe tumori hepatice aparute in timpul saricnii sunt benigne (necanceroase), adenom hepatic, hiperplazie nodulara focala sau hemangioame.

Uneori ele pot creste in timpul sarcinii datorita nivelului mare de estrogeni, si exista riscul rupturii lor, complicatie foarte rara. In aceste cazuri este necesara interventia chirurgicala.

Pentru a evita eventualele complicatii din timpul sarcinii, unii medici recomanda interventia chirurgicala inainte de sarcina in cazul tumorilor mai mari de 5cm diametru.

Steatoza hepatica acuta in sarcina

Colestaza intrahepatica in sarcina

Apare de obicei in trimestrul trei de sarcina, fiind o frecventa cauza de icter la gravida. Se insoteste de prurit (mancarime de piele) in special pe abdomen, mai ales seara, uneori si cu leziuni, icter, durere in dreapta sub coaste, scaderea poftei de mancare, cresterea transaminazelor si bilirubinei, uneori si urina colorata spre portocaliu.

Boala apare la 1 – 15% dintre sarcini, mai ales la femeile care au mai avut nasteri, care eventual au avut mame cu acelasi simptom sau boli hepatice inaintea sarcinii, cu sarcina gemelara sau fertilizare in vitro.

Printre cauze – care nu sunt bine cunoscute –  se numara tulburari in functia colecistului datorita modificarilor hormonale aparute in timpul sarcinii

Desi in majoritatea cazurilor evolutia nu este grava, pot fi si consecinte.

Consecinte pentru mama:

  • Icter
  • Nastere prematura
  • Tulburari de coagulare

Consecinte asupra fatului:

  • Defecte in dezvoltarea organismului fetal
  • Ingestie de meconiu
  • Aspiratia meconiului
  • Risc de moarte intrauterina

Ca tratament se poate recomanda acid ursodeoxicolic, colestiramina, S-adenozilmetionina sau uneori doze de corticosteroizi.

Sunt situatii in care se recomanda nasterea in saptamana a 38-a de sarcina, cand plamanul este deja suficient de bine dezvoltat.

Dupa nastere, icterul dispare rapid.

Daca aveti modificari de genul celor descrise in articolul pe care tocmai l-ati citit, cel mai intelept este sa mergeti la un specialist gastroenterolog pentru o evaluare corecta a situatiei, orica amanare putand avea cconsecinte neplacute, uneori ireversibile. NU mergi la mecanic cand a crapat motorul masinii, ci cand ai vazut o picatura de ulei scursa sub motor. Este normal sa avem aceeasi grija si de organismul nostru, mai ales ca …. chiar daca avem bani, nu avem piese de schimb. Cu bani, nu poti cumpara doar doua lucruri – sanatate si timp.

Inapoi la prima pagina

[wcp_contactform id=”wcpform_oomggmysq”]

Autor: Dr Ditoiu Spital Fundeni -gastroenterolog-hepatolog

Sunt Dr Ditoiu Alecse Valerian, medic specializat in gastroenterologie, hepatologie, boli interne, endoscopie digestiva – colonoscopie in Romania, Olanda si Franta, doctor in medicina Din 1990 lucrez la Institutul clinic Fundeni Clinicade medicina interna avand peste 30 de ani de practica medicala, incepand cu medicina de familie la tara, medic specialist, medic primar si terminand cu doctoratul Sunt cadru universitar prin concurs, actualmente sef de lucrari la Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti, ingrijind cazuri de complexitate diferita – de la cele mai simple, pana la complicatii extreme- specifice acestei institutii medicale . De 20 de ani sunt Secretar General al Asociatiei Romane pentru Studiul Ficatului SCURT TRASEU PROFESIONAL: In 1982 – am absolvit Facultatea de medicina Generala a Universitatii de Medicina si Farmacie “Gr T Popa” Iasi, sef de promotie (media generala 10 – 50 de examene + diploma) poate vi se pare o lauda, dar a fost o munca imensa sase ani, si au fost 2500 de absolventi in promotia mea click → Diploma absolvire 1, Foaie matricola 2 In 1982 imediat dupa absolvire, am luat repartitie in Bucuresti pentru stagiatura In perioada 1982 -1985- medic stagiar la spitalele Cantacuzino, Colentina In perioada 1985-1988 nu a fost nici un concurs in tara, de aceea am fost medic de medicina generala la dispensarul rural, com Dorobantu Jud Calarasi In 1988 a fost primul concurs dupa patru ani, si am devenit prin concurs cercetator stiintific in specialitatea expertiza medicala si recuperarea capacitatii de munca la Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperarea Capacitatii de munca Bucuresti Tot in 1988 am promovat al doilea concurs de medic cercetator stiintific in specialitatea medicina interna la Institutul National de Medicina Sportiva Bucuresti In perioada 1988 – 1991 – am fost medic rezident la spitalele Cantacuzino, Carol Davila, Colentina si Fundeni din Bucuresti In 1991 am devenit medic specialist de boli interne Spitalul Fundeni In 1991 am promovat alr concurs de asistent universitar la Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti , Facultatea de medicina – Clinica de medicina Interna din Institutul Clinic Fundeni, condusa de profesorul Lucian Buligescu In perioadele 1992 – 1995 si 1997-1998 am fost si medicul personalului din Institutul clinic Fundeni In 1993 – am urmat specializarea in endoscopie digestiva superioara, colonoscopie cu profesorul Alexandru Oproiu, cu supraspecializari ulterioare in Olanda (1993) Franta (1996 si 1998) si Romania In 1996 am devenit medic primar boli interne In 1996 am promovat examenul de medic specialist gastroenterologie – a doua specialitate In anul 2000 am devenit medic primar gastroenterologie Tot in anul 2000 am devenit doctor in stiinte medicale – gastroenterologie, conducatorul doctoratului fiind profesorul Lucian Buligescu, cel mai mare hepatolog din Romania in acel moment. In anul 2001 am promovat alt concurs de sef de lucrari la Universitatea de medicina si Farmacie “Carol Davila” din Bucuresti Clinica Medicala Fundeni In peste 30 de ani de practica medicala am efectuat cca 150. 000 de consultatii medicale 65.000 endoscopii digestive superioare 20.000 de colonoscopii peste 1000 de biopsii hepatice

12 Comentarii

  1. Buna ziua,
    Am fost la dvs la cabinet ,in urma cu 2 luni, in legatura cu o litiaza biliara asimptomatica,deoarece vroiam sa stiu daca este necesara interventia chirurgicala inainte de a ramane insarcinata.Mi ati spus atunci sa nu ma operez deoarece nu am simptome si pietrele sunt mari(13mm;16mm).Imi este insa teama sa nu apara vreo complicatie in timpul sarcinii din cauza colecistului care este ft marit avand 14 cm cu 6.2cm.Ce ma sfatuiti sa fac?Exista vreun tratament?

  2. Buna seara
    Sunt o gravida de 32 de saptamani. Acum o saptamana i-am mentionat medicului meu obstretician aparitia unor urticarii pe mai multe zone ale corpului. In urma analizelor efectuate (fiind initial diagnosticata cu prurit de sarcina) am constatat ca analizele specifice ficatului nu sunt in parametrii normali: Fosfataza alcalina – 402; tgo- 73 si tgp – 173. Noul diagnostic a fost de colestaza de sarcina. As dori sa stiu daca este ok diagnosticul? Si daca da ce ma sfatuiti sa fac?

  3. Buna, Adriana. Am aceleasi simptome si diagnostic, cu diferenta ca am 27 saptamani de sarcina. Te rog sa-mi scrii pe adresa voinea_dana@yahoo.com, poate ne putem ajuta.

  4. am 26 de ani si sunt diagnosticata cu ciroza hepatica,acum sunt insarcinata in 7 sapt si ginecologul si gastroenterologul au spus ca daca pasterz sarcina pot muri mentionez ca am varice esofagiene ligaturate de 2 ori fara a sangera si trombocite 69000,as vrea sa styu si parearea dvs dle doctor va multumesc anticipat

  5. va multumesc din suflet pt raspunsul dvs prompt si nu vreau sa fiu insistenta dar as vrea sa styu daca am sanse sa tin sarcina eu fiin suspecta de sindromul budd chiari mai mult decat de ciroza hepatica mi-as dori sa pot lua legatura cu dvs daca se poate va multumesc pt intelegere

  6. buna ziua eu sunt nascuta cu hepatita cronica vhc am 27 de ani sunt casatorita si imi doresc un copil din tot sufletul dar imi este frica ca boala mea sa nu afecteze bebelusul am si eu o intrebare credeti ca boala mea poate afecta bebelusul pe timpul sarcini sau pe viitor? va multumesc la revedere.

  7. Buna ziua! Am pancreatita acuta, aparuta pe baza de stres, rinichii si ficatul fiind normale. Intrebarea mea este: ce consecinte ar aparea in urma unei sarcini? Mentionez ca am deja un copil sanatos si ne-am mai dori unul, dar nu sunt dispusa sa-mi pierd viata privandu-l pe acesta de prezenta mea.
    Multumesc.

  8. Am uitat sa mentionez ca am varsta de 35ani, iar prima durere a aparut la varsta de 32ani, iar urmatoarea durere la 33ani de atunci nu am mai avut probleme.

  9. Am uitat sa va spun ca am varsta de 35ani, iar prima durere , cand am fost si diagnosticata datorita amilazei si amilazuriei foarte mari,a aparut la varsta de 32ani,iar urmatoarea la 33ani. Ecografic nu a aparut nimic la nici un organ. NU SUNT BAUTOARE si NICI NU FUMEZ..

  10. Sunt diagnosticata cu ciroza hepatica minim decompensata, autoimuna, nu mai am varice esofagiene si imi doresc sa am un copil. Mentionez ca am 27 de ani.
    Scorul meu MELD este 9.
    Este posibil, ce sanse am?

  11. Buna ana ce ai facut cu sarcina si eu am am sindromul bud-chiari si vreau sa raman insarcinata. U ce semnale ao avut de te-au suspectat de acest sindrom?

  12. Buna Ana si eu am sindromul budd-chiari. Ce ai facut cu sarcina k si eu vreau sa raman gravida? U ce semnale ai avut de te-au suspectat de acest sindrom. Astept raspuns

Lasă un răspuns