Transplantul de fecale

Curatirea colonului?

Stagnarea materiilor fecale in intestin mai mult decat este normal (ca in cazul constipatiei este neplacuta, dar nu reprezinta o situatie grava; aceasta situatie nu a fost legata de cancerul de colon sau alta boala cat de cat serioasa. Nici o cercetare stiintifica din lume nu a descoperit ca stagnarea prelungita a materiilor fecale in intestin la persoanele sanatoase, ar fi nefasta si ar fi nevoie de evacuarea fortata periodica a materiilor fecale prin diferite metode (clisme, administrare de preparate laxative orale etc) in scop de “curatire”.Totusi, chiar in aceste conditii,   exista acum persoane preocupate intens sa isi curete intestinul, fara sa stie ca astfel elimina si flora intestinala protectoare. Situatia nu este deloc placuta, putand creea probleme de sanatate , unele chiar grave.

De aceea, cred ca este util sa sa mentionez cateva date despre o metoda putin mai veche – dar aplicata si acum in situatiile dificile –  repopularea intestinului cu flora distrusa prin clisma cu materii fecale, numita si bacterioterapie sau transplantul de materii fecale.

FLORA INTESTINALA POATE FI MODIFICATA

Exista unele situatii in care flora intestinala – care protejeaza intestinul- nu isi indeplineste acest rol, avand compozitia modificata.

Acest lucru se poate intampla in urmatoarele cazuri:

  • Rectocolita ulcerohemoragica
  • Consumul excesiv de antibiotice mai ales pe care orala (bucala) – cu aparitia asa-zisei colita de antibiotice
  • Administrare de citostatice
  • Laxative administrate excesiv
  • Inghitirea de germeni microbieni care nu se gasesc in mod normal in intestin (de obicei din apa sau alimente)
  • Boli intestinale care modifica conditiile locale de la acest nivel, noile conditii fiind nefavorabile florei intestinale normale
  • Alimentatie prelungita prin perfuzii, cu lipsa sursei de hrana pentru flora intestinala
  • Scaderea aciditatii sucului gastric, de diferite cauze
  • Regimuri alimentare neobisnuite, care pot favoriza sau inhiba anumite specii de bacterii, ducand la aparitia unor dezechilibre intre ele
  • Modificarea tranzitului intestinal (constipatia sau diareea excesiva), indiferent de cauza
  • Evacuarii intempestive a colonului in ideea “curatirii
  • Deficite imunitare– in special cele de imunoglobulina A (care este factorul local de aparare a mucoaselor), SIDA, tratament cortizonic, citostatic
  • Interventii chirurgicale pe tubul digestiv, care pot modifica circuitul normal al alimentelor, pot exclude unele segmente de tub digestiv din tranzitul normal, sau prin rezecarea unor segmente de tub digestiv (cum este colecistectomia) pot modifica echilibrul local care este necesar florei intestinale normale
  • Consumul excesiv de alimente conservate chimic
  • Anxietatea (creste ritmul miscarilor intestinale cu tendinta la diaree) sau depresia (scade miscarile intestinale putand duce la constipatie.

In unele din situatiile mentionate,  in lipsa florei intestinale normale are loc colonizarea intestinului cu o bacterie, Clostridium difficile, care inlocuieste flora colonica normala, dand diaree severa, prelungita si practic necontrolabila cu mijloacele medicale si dietetice uzuale. Tratamentul cu antibiotice sau antidiareice nu are nici un efect, si nici medicamentele antidiareice sau probioticele. Teoretic ar fi nevoie ca flora microbiana intestinala a pacientului sa fie identica cu cea a unui om sanatos, iar cel mai logic lucru ar fi sa iei flora intestinala de la o persoana sanatoasa si sa o administrezi unui pacient cu flora distrusa.

Ce faci cand ai flora intestinala modificata?

Intr-o astfel de situatie de modifcare a florei intestinale, in urma cu mai multi ani (1958) un medic australian a avut aceasta idee, de a administra pacientilor clisme cu materii fecale de la persoana sanatoase (fara paraziti intestinali si cu flora intestinala normala), pentru repopularea intestinului bolnav cu bacterii normale, printre care Lactobacillus acidophilus si Bifidobacterium bifidus.

Metoda a dat rezultate, si este aplicata si astazi cu succes in unele tari, printre care SUA si Canada in tratamentul rectocolitei ulcerohemoragice, a bolii Crohn sau a colitei pseudomembranoase, dar si in colonul iritabil, diareea recurenta sau constipatia cronica.

In Australia se incearca chiar utilizarea acestei metode de transplant de materii fecale in cazul bolilor extra-intestinale, dar in care flora intestinala perturbata ar putea fi implicata: boala Parkinson , diabet sau obezitate.

Protocolul de recoltare, conditionare si administrare a materiilor fecale este relativ bine stabilit.

In primul rand se prefera recoltarea de materii fecale de la persoane din colectivitate (prieteni), dar nu rude cu care pacientul locuieste impreuna (se presupune ca ar putea avea dezechilibre similare ale florei intestinale).

Conditiile donatorului de fecale

Persoana donatoare ar trebui sa indeplineasaca unele conditii:Transplantul

  • Sa nu fi facut  nici un tratament antibiotic in precedentele doua luni
  • Sa fie aparent sanatoasa (in special sa nu aiba boli autoimune, sifilis, hepatita virala, tuberculoza, cancer)
  • Sa nu urmeze tratament cu citostatice, imunodepresoare, antibiotice
  • Sa aiba scaun zilnic normal (sunt exclusi cei cu constipatie sau diaree frecventa) , sa nu aiba colon iritabil
  • In ultimele 6 luni sa nu fi fost contact de hepatita, tuberculoza, sifilis,sa nu fi facut tatuaj, acupunctura sau piercing in ultimele 12 luni
  • Sa  faca unele examene  pentru a exclude unele boli care ar putea fi transmise primitorului
    • Examen coproparazitologic
    • Coprocultura
    • AgHBs, Ag VHC, virusurilor hepatitei A (IgManti HAV)  test HIV
    • Test pentru sifilis – VDRL sau TPHA
    • Colonoscopie pentru excluderea cancerului sau polipilor de colon
  • Sa nu consume droguri
  • Sa nu fie homosexual
  • Sa nu fi fost in inchisoare in anul precedent
  • Sa nu fi calatorit in zone cu diaree frecvente in ultimele 6 luni
  • Sa nu aiba o boala inflamatorie intestinala, boli alergice, sindrom abdominal cronic repetitiv, diabet zaharat sau obezitate.

Tehnica de administrare a marterialului fecal de transplantat este diferita dupa diferiti autori.

O cantitate de materiile fecale proaspat recoltate ( de maximum 4 ore) omogenizate, mixate cu ser fiziologic steril, pentru a le creste fluditatea, este administrata pacientului. Acesta este  pregatit anterior dupa un procedeu standard.

Administrarea se poate face diferit:

  • prin colonoscop,
  • pe tub naso-jejunal (ocolind stomacul)
  • clisma obisnuita (care trebuie retinuta  2-6 ore).
  • clisma pe tub special – sonda rectala

Administrate pe cale rectala bacteriile intestinale nu sunt distruse in stomac datorita aciditatii. Eu prefer administrarea pe sonda rectala numarul de doze fiind variabil in functie de rezultate.

Unii autori administreaza o singura doza, altii fac 5-15 administrari in zile sucesive. Rezultatele au fost foarte bune, culturile din scaun aratand revenirea la normal a florei microbiene dereglate.

3 Replies to “Transplantul de fecale”

Aici puteti posta un comentariu referitor la tema articolului de mai sus