Ce faci cand esti constipat

Combaterea constipatiei este deseori dificila, pentru ca aceasta problema poate sa aiba mai multi factori declansatori.

Ce trebuie sa faci cand ai constipatie

Pentru un bolnav care are constipatie sunt necesare urmatoarele masuri medicale

• Trebuie sa se stabileasca prin examinare medicala si exlorari ajutatoare daca exista o boala care cauzeaza constipatia
• Trebuie stabilit daca constipatia nu este urmare a unui regim de munca, viata si alimentatie care nu ii convine organismului dvs
• Trebuie stabilit ce fel de tratament este necesar – medicamente, laxative, ceaiuri, tratarea bolilor asociate, etc
• Deoarece in marea majoritate a cazurilor constipatia nu reprezinta simptomul unei boli, ci o consecinta a modului de alimentatie si de viata, schimbarea acestora  poate duce deseori la  prevenirea constipatiei, ameliorarea sau rezolvarea acestei probleme.
• Trebuie stabilit ce regim de viata trebuie urmat referitor la munca, odihna, stres, toxice profesionale, etc. Ca recomandari generale sunt utile pastrarea aceleiasi ore pentru mersul la wc, care realizeaza o educatie a evacuarii intestinului gros, evitarea sedentarismului, mers pe jos minimum 20 minute zilnic, exercitii de contractie a musculaturii abdominale (un fel de …“abdomene“)
• Trebuie stabilit ce regim alimentar este necesar (regimul de viata si cel alimentar poate favoriza evolutia buna a bolii sau o poate agrava) Regimul alimentar trebuie sa fie personalizat conform situatiei dvs medicale. In principiu va pot ajura alimentele bogate in fibre – legume, fructe, verdeturi, salate, paine si cereale, lactat, limitarea alimentatiei cu multa carne, snacksuri, pizza, prajeli, cafea, condimente, branzeturi cu cheag, orez, alcool,un consum de lichide in cantitate crescuta, provenind in special din alimente
• Daca este necesar, trebuie facut un grafic de control periodic al analizelor sau altor explorari si al consulturilor le medicul specialist gastroenterolog

Despre constipatie

De obicei constipatia cronica NU ESTE O BOALA, ci doar o stare functionala a organsimului, ca si .. somnul nocturn de 7 ore!!

Daca nu este o boala, apelul la medicatie este de obicei ineficient, dar sfatul medicului poate fi util, pentru regulile alimentare si de viata care pot ameliora constipatia.

De aceea, este bine ca fiecare persoana cu constipatie sa isi evalueze singura acesasta stare, pentru a o putea combate, dar asta dupa ce medicul gastroenterolog va spune ca sub aspectul constipatiei aparente, n use ascunde o boala cauzatoare a simptomului.

In caz de constipatie alimentele strabat mult mai lent tubul digestiv, iar aceasta predispune la extragerea apei din aliemnte si intarirea scaunului, astfel ca eliminarea scaunului se face la mai mult de doua zile. O persoana care are scaun zilnic sau la doua zile, nu este constipata, chiar daca scaunul este tare.

De ce ne constipam?

Cele mai cunoscute situatii in care o persoana poate sa aiba constipatie sunt:

• Constipatia cauzata de alimentatie –exista anumite obiceiuri alimentare caare pot ingreuna eliminarea scaunului la persoane chiar fara nici o boala
  • Consum insuficient de fibre alimentare (legume, fructe, fainoase, cereale integrale)
  • Consum insuficient de apa si alte lichide (supe, ciorbe, sucuri)
  • Eliminare de apa in exces (diuretice) sau administrare de medicamente ce intaresc materiile fecale ( fier, calciu, aluminiu)
  • Mese cu exces de carne, snacksuri, pizza, prajeli, cafea, condimente, branzeturi cu cheag, orez, alcool
• Constipatia  cauzata de incetinirea activitatii musculaturii intestinale cu incetinirea trecerii materiilor fecale prin intestin = constipatia  “atona” care apare in urmatoarele situatii
  
  • Boli neurologice (scleroza multipla, accidente vasculare cerebrale, boala Parkinson, tumori cerebrale sau de coloana)
  • Dereglari electrolitice – cum este scaderea potasiului sanguin
  • Traumatisme ale sfincterului anal (clisme, sex, hemoroizi, fistule, infectii)
  • Medicamente (antidepresive, codeina, loperamid, analgezice, anticolinergice, antihipertensive, blocantele canalelor de calciu, antiparkinsoniene, antiinflamtoare, bariu, sucralfat, fier, colestiramina, clonidina)
  • Boli severe de cauze diverse ce pot afecta tranzitul, chiar daca boala nu este intestinala
    
  • Intoxicatie cu plumb
  • Blocarea interiorului intestinului gros cu materii fecale
  • Boli metabolice – diabet, uremie, hipocalcemie, amiloidoza, porfiria acuta
  • Boli endocrine (Hipotiroidism, Panhipopituitarism, Feocromocitom, Glucagonom)
  • Sedentarism
• Stenoze ale colonului de diferite cauze
  • Stricturi
  • Diverticuli
  • Tumori
  • Operatii – bride, aderente
• Obstructii de diferite cauze:
  • Megarect
  • Prolaps rectal
  • Rectocel
  • Enterocel
  • Boli neurologice
  • Boala Hirschprung
  • Sindromul perineal descendent
  • Anismus – dissinergia defecatiei
  • Corp strain rectal
  • Benzoar
• Constipatie psihosomatica(”pe sistem nervos”)
  • Constipatia functionala – datorita lipsei de apaptare la un mediu nou (in concediu, spital, un nou loc de munca, etc)
  • Constipatia din colonul iritabil
• Constipatia fostului fumator
• Constipatia dupa operatii abdominale sau ginecologice
• Deshidratare severa
  

  

Vedeti ca , desi pare o problema simpla, constipatia poate avea si cauza grave sau foarte grave

Ce explorari se pot face in caz de constipatie?

Pentru inceput estge extrem de important pentru un medic gastroetnerolog sa stabileasca ce cauza are constipatia unui pacient.

Pentru a lamuri exista o boala favorizanta  adica daca constipatia este secundara, poate fi nevoie de unele explorari, cele mai frecvente fiind:

• Studiul tranzitului colonic : se urmareste modalitatea de parcurgere a colonului si miscarile colonului cu raze X dupa inghitirea unor markeri opaci la raze ; in constipatie eliminarea markerilor se poate face tardiv, dupa 3-7 zile
• Teste care exploreaza functia anusului si rectului:
  • Manometria anorectala = masurarea presiunii rectale, care da informatii despre muschiul de la iesirea intestinului gros (sfincterul anal)
  • Testul de expulzie a apei din balon:se introduce in rect un balon cu apa, si se cere pacientului sa expulzeze apa din balon; in caz de constipatie, se expulzeaza mai putin de 150ml
  • Defecografia = evaluarea cu raze X a functiei anale si rectale in timpul eliminarii scaunului
• Radiografia cu bariu a colonului = irigiografia
• Sigmoidoscopia
• Rectoscopia
• Colonoscopia

Evident ca pot fi necesare si analize de sange sau fecale daca medicul suspicioneaza o boala care modifica aceste explorari

Care pot fi consecintele constipatiei?

Stagnarea materiilor fecale in colon si scaunele tari pot produce unele neplaceri ca:

• Largirea si alungirea colonului
• Hemoroizi
• Fisuri anale
• Diverticuli pe colon
• Dureri abdominale
• Balonare abdominala
• Prolaps rectal

In afara de probleme mentionate care apar relativ frecvent, sigur ca este neplacut pentru o persoana cu constipatie sa se simta tot timpul plina, balonata si cu scaunul incomplet evacuat. Desi pare o problema minora, ea iti poate derajna serios viata si activitatea.

Vedeti aici recomandarile noastre in caz de tulburari de scaun sau tranzit

Care este cel mai bun tratament si regim pentru constipatie?

Pentru orice boala exista mai multe scheme corecte de tratament si regim alimentar.

Problema medicului este ca fiecare bolnav are anumite caracteristici, anumite.. sensibilitati care fac ca o schema de tratament corecta sa i se potriveasca mai bine, iar alta mai putin bine.

Si in cazul constipatiei medicul curant trebuie sa aleaga schema care i se potriveste cel mai bine bolnavului pe care il are in fata sa. Pentru a recomanda aceasta schema terapeutica potrivita unui anumit bolnav, medicul este ajutat de lucrurile pe care le-a invatat in cei 6 ani de facultate, in anii de rezidentiat, de datele teoretice din studiile clinice, dar si mai mult il ajuta experienta medicala (ca de altfel in orice alta meserie) si luarea in calcul a tuturor caracteristicilor bolnavului pe care il consulta.

Tot medicul curant trebuie sa va stabileasca o lista de alimente care trebuie evitate ai alta cu alimentele premise in situatia dvs, deci un regim alimentar personalizat – aveti un exemplu general alaturi , fara legatura cu tema de fata, este doar un exemplu.

Daca aveti astfel de probleme si doriti o a doua opinie medicala de la dr Ditoiu, puteti face o programare aici

Despre mine  

Sunt Dr Ditoiu M Alecse Valerian, medic primar boli interne, gastroenterologie, hepatologie si endoscopie digestiva, sunt doctor in medicina.

Dupa terminarea facultatii cu summa cum laude, primul pe tara cu medica generala zece (sef de promotie), am facut 3 ani de stagiatura in Bucuresti, apoi 3 ani la tara la dispensar, apoi am intrat prin concursuri succesive la Centrala Industriei Medicamentelor si Preparatelor Cosmetice, Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperarea Capacitatii de munca, Institutul national de Medicina Sportiva, Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila” Bucuresti si Institutul clinic Fundeni Bucuresti.

Acum am peste 38 de ani de practica medicala., din care 30  de ani de experienta in cel mai mare spital din Romania, Spitalul Fundeni ingrijind cazuri de complexitate diferita – de la cele mai simple, pana la complicatii extreme- specifice acestei institutii medicale.

Tot cca 30 de ani de experienta am si  la Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti, pregatind pentru profesia medicala mii de studenti la medicina (unii au ajuns acum profesori, sefi de sectie sau directori de spital), medicii rezidenti si specialisti. Multi au plecat din tara din pacate, dar vad ca sunt medici buni la locurile lor de munca

Unde lucrez acum?

In prezent imi folosesc aceasta vasta experienta medicala avand un cabinet de consultatii gastroenterologie si hepatologie in Clinica Sante din Bucuresti.

Ce bolnavi vin la consultatii?

Cam 90% dintre bolnavii pe care ii vad la cabinet nu au fost niciodata la mine la spital.

Multi dintre ei nu au mai fost la medic, dar altii vor o a doua opinie medicala si unii nemultumiti  de perioadele lungi de asteptare si lipsa de timp a medicilor din spitale.

Unii nu prea stiu care este starea lor de sanatate desi au fost in spitale, dar datorita aglomerarii extreme de aici, medicii nu au avut timp sa discute cu ei, sa le spuna ce au, cat de grav este, ce sa faca mai departe, cand sa intrerupa tratamentul, ce controale sa faca ,etc, (acest lucru este obisnuit in spital, stiu bine acest lucru din experienta de 30 de ani de spital Fundeni)

Unii vin din alte tari (evident sunt romani) unde locuiesc acum, si nu prea sau adaptat la asistenta medicala de acolo (in special din Anglia, Germania, Suedia, Norvegia, Irlanda, Moldova, SUA, Canada, si mult mai putini din Franta, Spania sau Italia).

Foarte multi sunt tineri, unii studenti, cu probleme nu foarte grave dar persistente, dar vad si pacienti cu mari probleme de sanatate, in special bolnavi hepatici.

Cel mai des solicita consultatii bolnavi cu gastrita, probleme cu colecistul – frecvent pietre la fiere-ulcer, boala de reflux gastroesofagian, ciroza, steatoza hepatica, hepatita cronica virala B sau C, dar deseori nu au un diagnostic si vin pentru simptome persistente- dureri abdominala, balonare, diaree sau constipatie, scadere in greutate, scaune cu sange, greata, transaminaze mari, noduli in ficat sau modificari de fiere gasite la ecografie, etc.

Ma asteptam ca, dupa ce am vazut zeci de ani bolnavi cu cela mai diverse, grave si ciudate boli in spitalul Fundeni, activitatea de acum sa mi se para banala si plictisitoare. Partea interesanta este ca acum activitatea mi se pare parca mai atractiva, asta pentru ca am timp suficient sa cunosc in detaliu situatia medicala a bolnavilor si sa cunosc si omul nu numai bolnavul si pe de alta parte, bolile fiind mai putin grave, bolnavii pleaca mai ….veseli de la mine, este desigur  mai placut sa dai vesti bune decat proaste…

Va urez sanatate maxima si… sa nu aveti nevoie de medic, decat pentru controalele de rutina

Am multi pacienti la cabinet dupa cca 4 decenii de activitate medicala , pe unii ii stiu de mult timp, altii vin cu rudele, sau isi trimit prietenii cu probleme de sanatate, de aceea programarile sunt la 5-15 zile de la solicitare. Cat timp am lucrat la spitalul Fundeni, era destul de greu pentru cineva sa ajunga la mine la consult datorita aglomerarii si accesului dificil la spital (acum ar fi fost practic imposibil). Acum accesul este relativ facil, liber.

Pentru aceste persoane care nu au situatia medicala lamurita si vor sa vina la consult pentru o a doua opinie medicala pentru problemele de sanatate, programarea se poate face la numarul de telefon de pe site 0758 751 841,  sau direct apasand butonul din josul ecranului stanga al telefonului mobil.

In dreapta aveti butonul cu harta localizarii clinicii, sau prin formularul de solicitare programare on line care este in partea dreapta sus a paginii de web

Pentru ca boala nu prea are zile libere (ba uneori problemele apar chiar in zilele cand esti tu liber si ai vrea sa pleci…. la munte) secretariatul de programari raspunde la telefon zilnic de la ora 8 la 20, inclusiv  in weekend, iar in caz de graba incercam sa facem programarea chiar in ziua solicitarii sau in ziua urmatoare  in limita locurilor disponibile.