Dr Ditoiu Alecse Valerian hepatolog Bucuresti
Bolile de fiere sunt frecvente si deseori suparatoare, perturband viata obisnuita.
Desi teoretic oricine poate face orice boala, exista persoane care au un risc mai mare sa se imbolnaveasca de fiere
Cine are risc sa faca o boala de fiere?
Bolile de fiere apar mai frecvent in urmatoarele situatii
Varsta inaintata |
Odata cu inaintarea in varsta creste riscul de boala de fiere in special de litiaza |
Greutatea corporala mare |
Obezii si cei care scad rapid in greutate au risc mai mare de litaza |
Sarcina | Creste riscul de litiaza biliara |
Administrarea unor medicamente | Anticonceptionale, medicamente ce scad colesterolul, cefalosporine, octreotid cresc riscul de litiaza biliara sau tulburari functionale biliare |
Alimentatia neadecvata |
Hranirea prelungita prin perfuzie, postul prelungit urmat de hiperalimentatie creste riscul de litiaza biliara |
Genetic | In unele familii exista un numar mai mare de persoane cu probleme biliare, acest risc se transmite la urmasi |
Sexul | Femeile fac mai frecvvent boli de fiere |
Boli intestinale sau metabolice | Boala Crohn, rezectii intestinale, trigliceride crescute, diabet, anemie hemolitica cronica, ciroza alcoolica, infectii biliare, ciroza biliara primitiva, diverticuli duodenali, vagotomie tronculara, hiperparatiroidism, scaderea LDL colesterolului |
Boli de fiere (colecist) simptome
Daca aveti urmatoarele simptome, este posibil ca ele sa se datoreze unei boli de fiere
- durerea subcostal drept dupa unele alimente, durere ce poate merge in spate catre varful omoplatului drept
- greata uneori si varsaturi
- sensibilitate la anumite mancaruri sau mirosuri
- uneori dureri de cap (cefalee)
- balonare
- gust amar
- uneori icter si febra
Semne de boala de colecist (fiere)
La examinarea unei persoane cu o boala biliara medicul poate constata
- Durere la palparea abdomenului in dreapta sub coaste
- Uneori colecistul marit se poate palpa imediat sub coasta ultima din dreapta
- Icter al tegumentelor si mucoaselor
Exista insa si numeroase cazuri in care o boala de fiere chiar serioasa (litiaza biliara, cancer de colecist, malformatii de colecist) este descoperita absolut intamplator la o ecografie sau examen computer tomografic, bolnavul neavand nici un simptom
Analize in bolile colecistului (fierii)
In bolile colecistului pot fi modificate urmatoarele explorari
-
Analize de sange
-
Modificari imagistice
- La ecografie se poate vizualiza colecistul marit, sau cu litiaza, sau malformat
- Examenul CT sau RMN pot evidentia modificarile colecistului
-
Modificari endoscopice
- Poate fi necesara uneori colangiografia endoscopica retrograda (ERCP)
Complicatiile bolilor fierii
Ce complicatii sunt posibile in bolile colecistului?
Desi unele persoane cu boli de fiere nu au nici un simptom toata viata, uneori aceste boli pot fi urmate de complicatii, cele mai frecvente fiind
- Icterul mecanic, apare prin astuparea canalului pe care curge fierea; bolnavul are durere mare in dreapta sub coaste, pielea si ochii se ingalbenesc, urina este portocalie iar scaunul este decolorat, uneori am intalnit cazuri cu greata si varsaturi sau febra si diaree
- Colecistita acuta (durere, febra, cu sau fara icter) -care are cam aceleasi simptome cu icterul mecanic
- Colecistita cronica –se asociaza cu greata, durere dupa anumite alimente, diaree, etc, rareori fiind nevoie de operatie, aproape niciodata
- Peritonita de cauza biliara –apare prin perforarea veziculei biliare sau cailor biliare si scurgerea bilei in cavitatea abdominala
- Pancreatita acuta – apare prin iritarea canalului de excretie pancreatic, care este in apropierea celui de excretie a bilei in duoden si se poate insoti de icter mecanic
- Cancerul de colecist
Cat de frecvente sunt complicatiile bolilor de colecist
Complicatiile bolilor fierii desi sunt posibile, nu sunt frecvente.
De exemplu, la bolnavii cu litiaza biliara fara simptome, incidenta anuala a aparitiei complicatiilor este mica
- 3 bolnavi cu litiaza biliara din o mie pot face colecistita acuta
- 2 bolnavi cu litiaza biliara din o mie pot face icter mecanic
- 4-15 bolnavi cu litiaza biliara din 10.000 pot face pancreatita acuta
Asta inseamna ca daca aveti pietre la fiere dar nu aveti nici un simptom, trebuie facut control medical initial o data la 6 luni, apoi teoretic este suficient o data pe an, in functie de situatia fiecarui pacient
Ce regim alimentar recomandam in bolile colecistului?
Unele boli de colecist de asociaza cu o lenevire a acestuia, iar altele cu o contractilitate exagerata. Deoarece unele alimente pot creste contractilitatea, acestea pot face rau bolnavilor care au un colecist hiperactiv, dar fac bine celor cu colecist lenes.
Din aceasta cauza regimul alimentar in bolile de colecist trebuie sa fie personalizat, specific fiecarui bolnav.
Ce tratament recomandam in bolile de fiere?
Tratamentul bolilor de fiere este diferit in functie de boala, stadiul acesteia si caracteristicile persoanei respective. deci nu este standard, putant fi luat copy-paste de pe net. In plus, exista riscuri de efecte secundare, iar asocierea altor medicamente (un pacient poate avea mai multe boli pentru care ia si alte medicamente) creste acest risc; de aceea, medicii prefera sa NU recomande tratament fara sa cunoasca pacientul si sa il poata urmari in timpul tratamentului prescris de ei.
In principiu in bolile de fiere se folosesc urmatoarele categorii de medicamente
- Medicamente care stimuleaza contractia colecistului -in colecistul lenes
- Medicamente care scad contractia colecistului – in colecistul hiperton
- Medicamente care scad durerea
- Medicamente care scad spasmul
- Medicamente care diminua cresterea pietrelor
Cum urmarim un bolnav cu o boala de fiere (colecist)?
Nu se poate recomanda un protocol de urmarire standard, valabil pentru toate persoanele cu boli de fiere.
In functie de simptome, boala si strarea bolnavului, ca si de reactivitatea acestuia la dieta sau tratamentul medicamentos prescris de medicul gastroenterolog sau hepatolog, controalele pot fi facute mai des sau mai rar. Daca bolnavul vine in criza dureroasa sau cu icter, primul control ar trebui facut cel mult la o luna de la consultul initial, apoi dupa 3 luni.
Daca simptomele sunt rare sau nu exista, iar din explorari nu reiese un risc de aparitie a unor complicatii, un bolnav de fiere poate face unul sau doua controale medicale anual
Boli de colecist forum
Unde trebuie sa mergi la ce medic cand ai probleme biliare?
Daca aveti probleme ca cele din articolul de mai sus, mergeti la un specialist gastroenterolog sau hepatolog bun din zona dvs, nu are rost sa stati in incertitudine sau sa asteptati evolutia bolii, totdeauna exista o rezolvare a unei probleme medicale, trebuie doar sa gasesti medicul potrivit. Cele scrise in articol pot sa nu reprezinte situatia dvs, chiar daca ati observat ca in mare parte descrierile se potrivesc cu suferinta dvs, cu simptomele dvs, bolile digestive au cam aceleasi simptome sau nu au deloc simptome. are trebuie personalizat situatiei dvs.
Cand ai o boala de fiere cat trebuie sa astepti de cand apar simptomele pana mergi la medic?
Nu se poate spune care este perioada de asteptare de cand ai simptome pana cand trebuie sa te ingrijorezi sau durata a simptomelor care ar trebui sa va ingrijoreze deoarece situatie difera de la bolnav la bolnav.
Retineti ca de obicei o boala de feire poate sa nu dea simptome, dar se poate si complica brusc. In majoritatea cazurilor o boala biliara nu reprezinta o urgenta medicala, nu trebuie sa mergi in aceeasi zi la medic, dar nici nu trebuie sa amani prea mult. Riscul cel mai mare este ca boala care are o evolutie blanda o perioada de timp, sa fie depistata in stadiu avansat, greu reversibil. Asta face necesar consultul medical pentru precizarea diagnosticului corect, dar si controale pe parcursul evolutie bolii fie ca este tratata fie ca nu este tratata.
Care este cel mai bun tratament si regim in o boala de colecist? Tin regim si iau tratament dar parca nu simt nici o ameliorare
Prima problema este ca diagnosticul sa fie corect si complet, stabilit de un specialist in astfel de probleme.
Apoi, daca diagnosticul este corect, pentru problemele legate de ficat, exista mai multe scheme de tratament si regim alimentar ce pot fi recomandate, mai multe scheme corecte in functie de cauza si bolnav. Fiecare bolnav are anumite caracteristici, anumite.. sensibilitati care fac ca o schema de tratament corecta sa i se potriveasca mai bine, iar alta mai putin bine.
Medicul curant este acela care dupa evaluarea dvs medicala trebuie sa aleaga schema care vi se potriveste cel mai bine. Pentru a recomanda aceasta schema terapeutica potrivita dvs, medicul este ajutat de ce a invatat in cei 6 ani de facultate, in rezidentiat, de datele teoretice din studiile clinice, dar si mai mult il ajuta experienta medicala (ca de altfel in orice alta meserie).
Este evident ca aceste recomandari generale nu ajuta prea mult un bolnav.. De aceea, cred cel mai corect insa este ca medicul sa faca recomandari personalizate de regim alimentar, conform caracteristicilor pacientului pe care il consulta. Dar, ca si in cazul alimentelor contraindicate, eu dau pacientilor mei o lista extinsa de alimente indicate, in functie de fiecare caz in parte.
Despre mine
Sunt Dr Ditoiu M Alecse Valerian, medic primar boli interne, gastroenterologie, hepatologie si endoscopie digestiva, sunt doctor in medicina.
Dupa terminarea facultatii cu summa cum laude, primul pe tara cu medica generala zece (sef de promotie), am facut 3 ani de stagiatura in Bucuresti, apoi 3 ani la tara la dispensar, apoi am intrat prin concursuri succesive la Centrala Industriei Medicamentelor si Preparatelor Cosmetice, Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperarea Capacitatii de munca, Institutul national de Medicina Sportiva, Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila” Bucuresti si Institutul clinic Fundeni Bucuresti.
Acum am peste 38 de ani de practica medicala., din care 30 de ani de experienta in cel mai mare spital din Romania, Spitalul Fundeni ingrijind cazuri de complexitate diferita – de la cele mai simple, pana la complicatii extreme- specifice acestei institutii medicale.
Tot cca 30 de ani de experienta am si la Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti, pregatind pentru profesia medicala mii de studenti la medicina (unii au ajuns acum profesori, sefi de sectie sau directori de spital), medicii rezidenti si specialisti. Multi au plecat din tara din pacate, dar vad ca sunt medici buni la locurile lor de munca
Unde lucrez acum?
In prezent imi folosesc aceasta vasta experienta medicala avand un cabinet de consultatii gastroenterologie si hepatologie in Clinica Sante din Bucuresti.
Ce bolnavi vin la consultatii?
Cam 90% dintre bolnavii pe care ii vad la cabinet nu au fost niciodata la mine la spital.
Multi dintre ei nu au mai fost la medic, dar altii vor o a doua opinie medicala si unii nemultumiti de perioadele lungi de asteptare si lipsa de timp a medicilor din spitale.
Unii nu prea stiu care este starea lor de sanatate desi au fost in spitale, dar datorita aglomerarii extreme de aici, medicii nu au avut timp sa discute cu ei, sa le spuna ce au, cat de grav este, ce sa faca mai departe, cand sa intrerupa tratamentul, ce controale sa faca ,etc, (acest lucru este obisnuit in spital, stiu bine acest lucru din experienta de 30 de ani de spital Fundeni)
Unii vin din alte tari (evident sunt romani) unde locuiesc acum, si nu prea sau adaptat la asistenta medicala de acolo (in special din Anglia, Germania, Suedia, Norvegia, Irlanda, Moldova, SUA, Canada, si mult mai putini din Franta, Spania sau Italia).
Foarte multi sunt tineri, unii studenti, cu probleme nu foarte grave dar persistente, dar vad si pacienti cu mari probleme de sanatate, in special bolnavi hepatici.
Cel mai des solicita consultatii bolnavi cu gastrita, probleme cu colecistul – frecvent pietre la fiere-ulcer, boala de reflux gastroesofagian, ciroza, steatoza hepatica, hepatita cronica virala B sau C, dar deseori nu au un diagnostic si vin pentru simptome persistente- dureri abdominala, balonare, diaree sau constipatie, scadere in greutate, scaune cu sange, greata, transaminaze mari, noduli in ficat sau modificari de fiere gasite la ecografie, etc.
Ma asteptam ca, dupa ce am vazut zeci de ani bolnavi cu cela mai diverse, grave si ciudate boli in spitalul Fundeni, activitatea de acum sa mi se para banala si plictisitoare. Partea interesanta este ca acum activitatea mi se pare parca mai atractiva, asta pentru ca am timp suficient sa cunosc in detaliu situatia medicala a bolnavilor si sa cunosc si omul nu numai bolnavul si pe de alta parte, bolile fiind mai putin grave, bolnavii pleaca mai ….veseli de la mine, este desigur mai placut sa dai vesti bune decat proaste…
Va urez sanatate maxima si… sa nu aveti nevoie de medic, decat pentru controalele de rutina
Am multi pacienti la cabinet dupa cca 4 decenii de activitate medicala , pe unii ii stiu de mult timp, altii vin cu rudele, sau isi trimit prietenii cu probleme de sanatate, de aceea programarile sunt la 5-15 zile de la solicitare. Cat timp am lucrat la spitalul Fundeni, era destul de greu pentru cineva sa ajunga la mine la consult datorita aglomerarii si accesului dificil la spital (acum ar fi fost practic imposibil). Acum accesul este relativ facil, liber.
Pentru aceste persoane care nu au situatia medicala lamurita si vor sa vina la consult pentru o a doua opinie medicala pentru problemele de sanatate, programarea se poate face la numarul de telefon de pe site 0758 751 841, sau direct apasand butonul din josul ecranului stanga al telefonului mobil.
In dreapta aveti butonul cu harta localizarii clinicii, sau prin formularul de solicitare programare on line care este in partea dreapta sus a paginii de web
Pentru ca boala nu prea are zile libere (ba uneori problemele apar chiar in zilele cand esti tu liber si ai vrea sa pleci…. la munte) secretariatul de programari raspunde la telefon zilnic de la ora 8 la 20, inclusiv in weekend, iar in caz de graba incercam sa facem programarea chiar in ziua solicitarii sau in ziua urmatoare in limita locurilor disponibile.