Ciroza hepatica poate fi compensata (fara ascita sau emcefalopatie) sau decompensata (cu ascita sau encefalopatie).
Daca un bolnav este in una din aceste situatii, nu inseamna ca toti bolnavii care sunt ca el au acelasi regim alimentar sau tratament medicamentos.
Regimului alimentar in ciroza are anumite restrictii teoretice, dar in practica medicala ma vad deseori pus in situatia de a jongla printre reguli, deoarece bolnavii nu se incadreaza fix intr-o anumita schema, fiecare om, fiecare bolnav, are felul lui de a face o boala, propria lui evolutie.
Care sunt principiile alimentare?
Cele mai importante principiile alimentare sunt
- Proteinele
- Glucidele
- Lipidele
- Sarurile minerale
- Vitaminele
Alimentatia trebuie sa fie echilibrata din acest punct de vedere, atat la omul sanatos, cat si la cel cu ciroza hepatica
Care sunt caracteristicile dietei bolnavului cu ciroza hepatica?
Din punct de vedere al necesitatilor de principii aliemntare, bolnavul cu ciroza hepatica are anumite caracteristici.
Pe de o parte el are nevoie mai mare de anumite principii alimentare, iar pe de alta parte unele principii alimentare pot afecta bolnavul daca sunt consumate in exces.
Proteinele in ciroza hepatica
Bolnavul cu ciroza are proteinele scazute, deoarece ficatul nu le fabrica in cantitatile tebuincioase, iar scaderea concentratiei proteinelor din sange face sa se acumuleze lichid de ascita.
Rezulta ca in mod logic, bolnavul cu ciroza ar trebui sa manance proteine, in special carne, pentru a-i creste proteinele din sange, si astfel sa nu mai faca ascita.
Dar, reziduurile din proteine nu pot fi procesate de ficatul bolnav si pot intoxica pacientul care poate intra in coma. Si atunci, ce face pacientul cu ciroza, mananca carnea de care are nevoie ca sa nu faca ascita, sau nu o mananca deoarece are riscul de a intra in coma?
Glucidele in ciroza hepatica
Bolnavul cu ciroza hepatica tolereaza prost zaharurile, si destul de des acesti bolnavi au si diabet zaharat sau macar glicemia crescuta.
Acest lucru se intampla pentru ca ficatul nu mai poate prelua glucoza din sange pentru a o stoca, fapt care face pe de o parte ca glucoza sa ramana crescuta in sange, iar pe de alta parte lipsa de stocare a glucozei in ficat face a bolnavul sa nu aiba de fapt rezerve de energie stocate in ficat, si bolnavii de ficat obosesc repede, sau au o oboseala permanenta.
Lipidele si ciroza hepatica
Colesterolul se sintetizeaza in ficat, lipidele sunt procesate de ficat, iar bolnavul cu ciroza hepatica are aceste finctii deficitare, deci ele trebuie sa fie luat din alimentatie
Pe de alta parte, grasimile nu sunt prea usor de suportat chiar de catre persoanele sanatoase
Mineralele in ciroza hepatica
In ciroza hepatica cele mai sensibile modificari ale mineralelor se intalnesc pentru sodiu si potasiu
Sodiul se gaseste in special in sare, clorura de sodiu. Sodiul face sa retina apa in corp (toti am observat ca sarea dintr-un recipient care nu este bine inchis se umezeste, atrage apa).
Consumul de sare (prin sodiul pe care il contine sarea) la bolnavul cu ciroza hepatica creste riscul de acumulare de lichid de acita, deci teoretic, bolnavul cu ciroza nu ar trebui sa manance sarat.
Pe de alte parte, bolnavii cu ciroza avansata au ca si caracteristica importanta de gravitate scaderea sodiului din sange, si cu cat sodiul este mai scazut, cu atat exista un risc mai mare de deces. Deci, bolnavul cu ciroza trebuie sa manance sarat, ca sa nu existe riscul de deces prin hiponatremie (scaderea sodiului in sange), sau nu trebuie sa manace sarat ca sa nu faca ascita, si complicatii legate de ascita?
In privinta potasiului se constata anumite caracteristici la bolnavul cu ciroza hepatica.
Atunc icand fac lichid, bolnavii cu ciroza hepatica trebuie sa manace fara sare si sa ia diuretice. Ori multe diuretice cresc potasiul din sange, iar bolnavii cu ciroza au initiativa proprie sa mance sare fara sodiu, care contine potasiu. Astfel se ajunge la cresterea potasiului din sange atat datorita medicamentelor diuretice cat si a potasiului din sarea fara sodiu.
Ce trebuie sa mance totusi un bolnav cu ciroza hepatica?
Acest raspuns il poate da doar medicul care urmareste pacientul, regimul acestuia fiind diferit pentru diferit bolnavi dar este diferit si la acelasi bolnav in diferite momente ale evolutiei bolii lui.
Am in urmarire pacienti cu ciroza hepatica carora sunt nevoit sa le modifica regimul la fiecare control ,adaugand sau scotand din dieta diferite alimente, in functie de starea de moment a pacientului respectiv.
Vad uneori pacienti care au plecat de la consultatia unui medic hepatolog sau gastroenteorlog cu un anumit regim alimentar, nu au mai venit la control, si au mers prost, desi au urmat strict regimul alimentar indicat la ultima consultatie. Explicatia este urmatoarea: ei aveau nevoie de un anumit regim cand au fost consultati, si de alt regim peste .. o luna sa zicem, pentru ca stadiul bolii era altul.
De aceea este necesara supravegherea medicala, si de aceea un medic corect nu poate prescrie un tratament si un regim personalizate fara sa stie complet si sa urmareasca pacientul in timpul tratamentului.
Care este cel mai bun regim pentru ciroza hepatica??
Pentru orice boala exista mai multe scheme corecte de tratament si regim alimentar.
Problema medicului este ca fiecare bolnav are anumite caracteristici, anumite.. sensibilitati care fac ca o schema de tratament si dieta corecte sa i se potriveasca mai bine, iar alta mai putin bine.
Si in cazul cirozei, medicul curant trebuie sa aleaga dieta care i se potriveste cel mai bine bolnavului pe care il are in fata sa. Pentru a recomanda aceasta schema potrivita unui anumit bolnav, medicul este ajutat de lucrurile pe care le-a invatat in cei 6 ani de facultate, in anii de rezidentiat, de datele teoretice din studiile clinice, dar cel mai mult il ajuta experienta medicala (ca de altfel in orice alta meserie) si luarea in calcul a tuturor caracteristicilor bolnavului pe care il consulta. Atunci cand vezi mii de bolnavi de un anumit fel, este ca si cand … ai repara mii de masini, experienta te ajuta foarte mult, deoarece bolnavii reali sunt diferit de cei descrisi in tratatele de medicina
Eu eliberez o schema de tratament dar si un regim alimentar, ambele personalizate bolnavilor pe care ii consult . Aveti alaturat un exemplu de regim alimentar, care nu are nici o legatura cu articolul de fata, este doar un exemplu.
Despre mine
Sunt Dr Ditoiu M Alecse Valerian, absolvent de facultate ca sef de promotie primul pe tara in 1982 cu media generala 10 la toate examenele.
In prezent sunt medic primar boli interne, gastroenterologie, hepatologie si endoscopie digestiva, sunt doctor in medicina cu peste 38 de ani de practica medicala, incepand cu medicina de familie la tara si terminand cu doctoratul.
Am 30 de ani de experienta in cel mai mare spital din Romania, Spitalul Fundeni ingrijind cazuri de complexitate diferita – de la cele mai simple, pana la complicatii extreme- specifice acestei institutii medicale.
Am si cca 30 de ani experienta la Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti, pregatind pentru profesia medicala mii de studenti in medicina, medici rezidenti si specialisti (unii au ajuns acum profesori, sefi de sectie sau directori de spita), medicii rezidenti si specialisti.
Unde lucrez acum?
In prezent imi folosesc aceasta vasta experienta medicala avand un cabinet de consultatii gastroenterologie si hepatologie in Clinica Sante din Bucuresti.
Ce bolnavi vin la consultatii?
Cam 90% dintre bolnavii pe care ii vad la cabinet nu au fost niciodata la mine la spital.
Multi dintre ei nu au mai fost la medic, dar altii vor o a doua opinie medicala si unii nemultumiti de perioadele lungi de asteptare si lipsa de timp a medicilor din spitale.
Unii nu prea stiu care este starea lor de sanatate desi au fost in spitale, dar datorita aglomerarii extreme de aici, medicii nu au avut timp sa discute cu ei, sa le spuna ce au, cat de grav este, ce sa faca mai departe, cand sa intrerupa tratamentul, ce controale sa faca ,etc, (acest lucru este obisnuit in spital, stiu bine acest lucru din experienta de 30 de ani de spital Fundeni)
Unii vin din alte tari (evident sunt romani) unde locuiesc acum, si nu prea sau adaptat la asistenta medicala de acolo (in special din Anglia, Germania, Suedia, Norvegia, Irlanda, Moldova, SUA, Canada, si mult mai putini din Franta, Spania sau Italia).
Foarte multi sunt tineri, unii studenti, cu probleme nu foarte grave dar persistente, dar vad si pacienti cu mari probleme de sanatate, in special bolnavi hepatici.
Cel mai des solicita consultatii bolnavi cu gastrita, probleme cu colecistul – frecvent pietre la fiere-ulcer, boala de reflux gastroesofagian, ciroza, steatoza hepatica, hepatita cronica virala B sau C, dar deseori nu au un diagnostic si vin pentru simptome persistente- dureri abdominala, balonare, diaree sau constipatie, scadere in greutate, scaune cu sange, greata, transaminaze mari, noduli in ficat sau modificari de fiere gasite la ecografie, etc.
Ma asteptam ca, dupa ce am vazut zeci de ani bolnavi cu cela mai diverse, grave si ciudate boli in spitalul Fundeni, activitatea de acum sa mi se para banala si plictisitoare. Partea interesanta este ca acum activitatea mi se pare parca mai atractiva, asta pentru ca am timp suficient sa cunosc in detaliu situatia medicala a bolnavilor si sa cunosc si omul nu numai bolnavul si pe de alta parte, bolile fiind mai putin grave, bolnavii pleaca mai ….veseli de la mine, este desigur mai placut sa dai vesti bune decat proaste…
Va urez sanatate maxima si… sa nu aveti nevoie de medic, decat pentru controalele de rutina
Am multi pacienti la cabinet dupa cca 4 decenii de activitate medicala , pe unii ii stiu de mult timp, altii vin cu rudele, sau isi trimit prietenii cu probleme de sanatate, de aceea programarile sunt la 5-15 zile de la solicitare. Cat timp am lucrat la spitalul Fundeni, era destul de greu pentru cineva sa ajunga la mine la consult datorita aglomerarii si accesului dificil la spital (acum ar fi fost practic imposibil). Acum accesul este relativ facil, liber.
Pentru aceste persoane care nu au situatia medicala lamurita si vor sa vina la consult pentru o a doua opinie medicala pentru problemele de sanatate, programarea se poate face la numarul de telefon de pe site 0758 751 841, sau direct apasand butonul din josul ecranului stanga al telefonului mobil.
In dreapta aveti butonul cu harta localizarii clinicii, sau prin formularul de solicitare programare on line care este in partea dreapta sus a paginii de web
Pentru ca boala nu prea are zile libere (ba uneori problemele apar chiar in zilele cand esti tu liber si ai vrea sa pleci…. la munte) secretariatul de programari raspunde la telefon zilnic de la ora 8 la 20, inclusiv in weekend, iar in caz de graba incercam sa facem programarea chiar in ziua solicitarii sau in ziua urmatoare in limita locurilor disponibile.