Foarte multi utilizatori ma intreaba despre anumite beneficii si riscuri ale diferitelor optiuni terapeutice in bolile de ficat si gastroenterologice.
Inainte de a raspunde la unele intrebari ale dvs, mentionez ca riscul unui caz medical tine in primul rand de pacient, si in al doilea rand de boala.
Cu alte cuvinte, CU ACEEASI BOALA (hepatita cronica, ciroza, ulcer, cancer de ficat, etc), UN OM MERGE LA MARE, IAR ALTUL.. MOARE.
De aceea, pentru fiecare caz in parte , riscurile reale le poate stabili doar medicul care stie cazul.
Cand este riscul mai mare, sa ai hepatita cu virus B sau cu virus C?
Ambele pot evolua la fel de grav sau bine.
Cand este riscul mai mare, sa te operezi de fiere sau sa elimini pietrele?
Eliminarea pietrelor de la fiere poate fi urmata frecvent de blocarea canalului coledoc cu operatie de urgenta.
Cand este riscul mai mare, sa te operezi clasic sau laparoscopic?
Riscurile teoretice sunt mai mari pentru operatia clasica.
Cand este riscul mai mare, sa ai ruptura de varice in ciroza sau sa ai ascita refractara?
Ascita refractara are risc de deces mai mare decat ruptura de varice.
Cand este riscul mai mare, sa ai efecte secundare grave sau sa nu faci tratament in hepatita B sau C?
Efectele secundara sunt medii, si de obicei dispar dupa terminarea tratamentului, deci merita facut tratamentul.
Cand este riscul mai mare, sa ai ciroza alcoolica sau ciroza virala?
Teoretic ciroza alcoolica evolueaza mai bine- daca se intrerupe consumul de alcool.
Cand este riscul mai mare, sa ai cancer de ficat feminin sau masculin?
Nu exista un anumit sex pentru cancer (femeiesc si barbatesc), este o idee.. folclorica.
Cand este riscul mai mare, sa scoti lichidul de ascita cu acul sau cu medicamente?
Riscuri sunt pentru ambele metode, ele sunt mici; este de preferat scoaterea lichidului cu medicamente, deoarece in scoaterea cu acul se scoate nu numai apa ci si unele substante nutritive continute in ascita.
Cand este riscul mai mare, sa mananci cu sare cand ai ciroza sau sa iei tratament diuretic?
Riscul consumului de sare (daca este contraindicata) este foarte mare, cel al diureticelor este mai mic.
Despre mine
Sunt Dr Ditoiu M Alecse Valerian, medic primar boli interne, gastroenterologie, hepatologie si endoscopie digestiva, sunt doctor in medicina.
Dupa terminarea facultatii cu summa cum laude, primul pe tara cu medica generala zece (sef de promotie), am facut 3 ani de stagiatura in Bucuresti, apoi 3 ani la tara la dispensar, apoi am intrat prin concursuri succesive la Centrala Industriei Medicamentelor si Preparatelor Cosmetice, Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperarea Capacitatii de munca, Institutul national de Medicina Sportiva, Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila” Bucuresti si Institutul clinic Fundeni Bucuresti.
Acum am peste 38 de ani de practica medicala., din care 30 de ani de experienta in cel mai mare spital din Romania, Spitalul Fundeni ingrijind cazuri de complexitate diferita – de la cele mai simple, pana la complicatii extreme- specifice acestei institutii medicale.
Tot cca 30 de ani de experienta am si la Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti, pregatind pentru profesia medicala mii de studenti la medicina (unii au ajuns acum profesori, sefi de sectie sau directori de spita), medicii rezidenti si specialisti.
Unde lucrez acum?
In prezent imi folosesc aceasta vasta experienta medicala avand un cabinet de consultatii gastroenterologie si hepatologie in Clinica Sante din Bucuresti.
Ce bolnavi vin la consultatii?
Cam 90% dintre bolnavii pe care ii vad la cabinet nu au fost niciodata la mine la spital, iar 10% sunt o parte dintre bolnavii pe care i-am urmarit si la spital (ceilalti au ramas in urmarirea spitalului).
Multi dintre bolnavi au mai fost si la alti medici si vor o a doua opinie medicala, , unii vin din alte tari (evident sunt romani) unde locuiesc acum, si nu prea sau adaptat la asistenta medicala de acolo (in special din Anglia, Germania, Suedia, Norvegia, Irlanda, Moldova, SUA, Canada, si mult mai putini din Franta, Spania sau Italia).
Foarte multi sunt tineri, unii studenti, cu probleme nu foarte grave dar persistente, dar vad si pacienti cu mari probleme de sanatate, in special bolnavi hepatici.
Cel mai des solicita consultatii bolnavi cu gastrita, probleme cu colecistul – frecvent pietre la fiere-ulcer, boala de reflux gastroesofagian, ciroza, steatoza hepatica, hepatita cronica virala B sau C, dar deseori nu au un diagnostic si vin pentru simptome persistente- dureri abdominala, balonare, diaree sau constipatie, scadere in greutate, scaune cu sange, greata, transaminaze mari, noduli in ficat sau modificari de fiere gasite la ecografie, etc.
Ma asteptam ca, dupa ce am vazut zeci de ani bolnavi cu cela mai diverse, grave si ciudate boli in spitalul Fundeni, activitatea de acum sa mi se para banala si plictisitoare. Partea interesanta este ca acum activitatea mi se pare parca mai atractiva, asta pentru ca am timp suficient sa cunosc in detaliu situatia medicala a bolnavilor si sa cunosc si omul nu numai bolnavul si pe de alta parte, bolile fiind mai putin grave, bolnavii pleaca mai ….veseli de la mine, este desigur mai placut sa dai vesti bune decat proaste…
Activitate pe net
De peste 10 ani am mai multe siteuri care ofera gratuit informatii medicale celor interesati in mii de articole redactate la un nivel de intelegere mediu www.hepatite.ro, www.despreboli.ro, www.clinicagastroenterologie.ro, www.hepatolog.ro si www.helpme.ro. Sunt mii de ore de munca de adunare a materialelor, redactare, verificare si reverificare a textelor si punere la zi a articolelor medicale (care trebuiesc aduse la zi permanent).
Va urez sanatate maxima si… sa nu aveti nevoie de medic, decat pentru controalele de rutina
Am multe solicitari la cabinet , pe unii bolnavi ii stiu de multi ani, altii vin cu rude sau prieteni, de aceea programarile sunt la 5-15 zile de la solicitare.
Am constat ca sunt numeroase persoane care nu au situatia medicala lamurita si vor sa vina la consult pentru o a doua opinie medicala.
Pentru cei care au nevoie de experienta mea pentru o a doua opinie medicala pentru problemele de sanatate, programarea se face la numarul de telefon de pe site 0758 751 841, sau direct apasand butonul din josul ecranului stanga al telefonului mobil. In dreapta aveti butonul cu harta localizarii clinicii, sau prin formularul de solicitare programare on line care este in partea dreapta sus a paginii de web
Fetita de 5 ani, anul trecut i-a aparut o urticarie, in urma analizelor a reiesit ca avea transaminazele undeva in jurul valorii de 500. Concluzia a fost hepatita. A stat internata 3 saptamani in spital, tratata ca atare, timp in care transaminazele au scazut. Intre timp, dupa investigatii si eliminare din lista de hepatite, s-a ajuns la concluzia ca nu avea nici un fel de hepatita (s-a eliminat hepatita de tip A, B, C, D, E). Dupa 3 luni transaminazele au inceput din nou sa creasca, ajungand din nou in jur de 400-450.Fetita a fost internata la Cluj, la Pediatrie 2 si apoi 3. I s-au facut tot felul de analize, inclusiv de muschi, s-au investigat si eliminat pe rand toate bolile (chiar si cele rare). La final, ca o ultima solutie, i s-a luat biopsia din ficat, iar rezultatul biopsiei a fost cel de Glicogenoza.
Apoi am fost la un medic specialist pe aceasta boala, care a zis ca a vazut sute de cazuri de acest fel si ca pur si simplu nu se incadreaza in nici un subtip.
Copila este dezvoltata absolut normal pentru varsta ei si in afara de transamninaze, toate analizele au iesit perfect in markeri si nici nu prezinta nici un fel de simptome. Dupa tratament cu silimarina si Liv 52, valorile transaminazelor au ajuns in limite apropiate de valorile normale (in jur de aprox. 45 si 50). Acum, la intreruperea tratamentului cu Liv, la circa 3 luni de la ultimele analize efectuate, din nou incep sa creasca transaminazele, in jur de 120 si 170. Nu mai stim ce sa facem, deoarece diagnosticul oficial de glicogenoza a fost infirmat de catre medici specialisti. Acestia nu au mai putut sa ne spuna nici ce sa mai facem, doar sa urmarim transaminazele odata la 3 luni, care acum se pare ca din nou cresc. Noi putem doar sa intram in panica si sa nu stim pur si simplu incotro sa mai mergem si ce analize sa mai facem.
Va rog frumos da-ti-mi un sfat. Multumesc din suflet
Am ciroza? Analizele anormale: albumina 46% (52-68), alfa2 – 7.2 (8-12), gamma 32.2 % (12-18); teste de coagulare normale, tablou hematologic normal, transaminaze normale, fosfataza alcalina normala, fibrinogen -412 (150-350), proteina c reactiva 18 (<6), vsh-38-70.
Va rog frumos sa-mi raspundeti!