Virusul COVID-19 se elimina prin fecale mult timp dupa negativarea testelor nazale

S-a constatat ca multi bolnavi infectati cu COVID-19 au simptome digestive

 COVID 19 simptome digestive

Existenta acestor simptome digestive poate incurca mult situatia, deoarece bolnavul care nu stie de existenta acestor simptome poate sa nu se gandeasca ca are COVID19 si sa infecteze pe cei din jur, iar pe de alta parte, cei care stiu de existenta acestor simptome se pot speria daca au simptomele fara legatura cu infectie COVID19 si pot aglomera nejustificat serviciile de boli infectioase.

Simptomele digestive in infectia  COVID19 sunt relativ frecvente

Datele din acest material sunt luate dupa un lot de bolnavi internati in spital in regiunea Hubei unde se afla si orasul Wuhan din China, unde numarul de bolnavi a fost suficient de mare pentru  ca rezultatele sa poate fi valorificate.

Este posibil ca datele sa nu se suprapuna peste cele din alte regiuni ale globului, dar probabil sunt apropiate.

Cele mai frecvente simptome digestive care pot sa apara in infectia COVID19 sunt·

  • Lipsa poftei de mancare, constatata la peste 78% din cazuri
  • Diareea constatata la cca 40% din cazuri
  • Varsaturi constatate la cca 4% dintre bolnavi·
  • Dureri abdominale constatate la cca 2% dintre bolnavi

Se pare ca aproape jumatate dintre cei infectati au avut simptome digestive la internarea in spital, dar exista si cazuri in care bolnavii nu au simptome respiratorii ci doar digestive, procentul acestora fiind insa mic.

De ce poate să provoace simptome digestive COVID-19 ?

În primul rând virusul provoacă leziuni ale țesutului hepatic si in special a cailor biliare.

In al doilea rând virusul afecteaza indirect sau direct sistemului digestiv printr-un răspuns inflamator, studiile depistand acidul nucleic viral in probele de scaun la cca 54% dintre pacienți. Virusurile care au poarta de intrare intestinala pot deteriora direct mucoasa intestinală și pot cauza simptome digestive.

Alta cauza care poate contribui la aparitia manifestarilor digestive este alterarea florei intestinale de catre COVID19, dar poate fi prezenta si modificarea imunitatii tractului digestiv (intestinul este cel mai mare organ imunitar din organism).

Flora intestinală are roluri importante în organism, in special in apararea mucoasei intestinale de alti microbi mai periculosi, in nutritie, dar si in reglarea dezvoltării și maturizării sistemului imunitar al organismului și a apararii antimicrobiene .

Desi pare oarecum ciudat, modificarea compozitiei și funcției florei tractului digestiv afectează tractul respirator prin sistemul imunitar comun al mucoasei, iar afecțiunile florei tractului respirator afectează și tractul digestiv prin reglarea imunității. Este mai demult timp cunoscuta „axa intestin-pulmon”, care poate explica de ce pacienții cu pneumonie COVID-19 au adesea simptome digestive.

Pacientii infectati cu COVID19 au deja boli digestive inainte de momentul infectiei?

S-ar putea crede ca cei infectati aveau deja boli digestive, care s-au reactivat odata cu infectia COVID19.

Datele statistice arata ca bolile digestive erau relativ rare la pacientii infectati si care au avut simptome digestive, sub 4% dintre cei infectati avand o problema digestiva in momentul infectarii.

Afectarea digestiva poate modifica evolutia infectiei COVID19

Pe lotul de bolnavi urmariti s-a observat că pe măsură ce severitatea bolii crește, simptomele digestive devin mai accentuate, posibil pentru ca virusul se inmulteste in tractul gastro-intestinal.

S-a mai constat ca bolnavii cu simptome digestive s-au prezentat cu doua zile mai tarziu la medic decat cei cu simptome rspiratorii si au avut o evolutie mai proasta, numarul celor vindecati fiind de doua ori mai mica decat al celor care au avut doar simptome respiratorii. Pacientii cu simptome digestive au solicitat asistenta medicala mai tarziu, deoarece nu s-au gandit că au COVID-19 din cauza lipsei de simptome respiratorii, cum ar fi tusea sau dificultatea respiratorie.

Virusul COVID19 intra în corp  legandu-se de un receptor din plamani, dar și în alte parți ale corpului, inclusiv tractul gastrointestinal. Virusul se reproduce rapid în celulele mucoasei gastro-intestinale pe care le afecteaza, fapt sustinut de modificarile gasite la endoscopia digestiva efectuata la acesti pacienti.

Daca avem diaree, dureri abdominale si varsaturi, trebuie sa ne testam pentru COVID19?

Deoarece numeroase persoane are relativ frecvent diareedureri abdominalegreață și varsaturi , este  imposibil si anormal  sa testezi pentru COVID-19 toti bolnavii cu astfel de simptome.

In schimb, daca o persoana are febra si diaree aparute recent si crede ca ar fi putut avea contact cu un pacient pozitiv, poate fi luata in discutie testarea. Acest lucru poate duce la diagnosticul precoce a COVID-19, deci si la un tratament mai precoce și la o carantină mai rapidă pentru a reduce transmisia de la persoane.

Componentele virusului COVIS 19 au fost detectate si în materiile fecale ale pacienților infectați

Materialul viral este prezent in materiile fecale mai mult timp decat in caile respiratorii. Daca virusul este detectat in caile respiratorii in medie 14 zile,el poate fi detectat in fecale cca o luna.

Se pare ca virusul apare in materiile fecale in ultimele zile ale prezentei sale in caile respiratorii, si persista doua-trei saptamani dupa ce testul din caile respiratorii este negativ.

Practic, virusul este detectat mai intai in caile respiratorii, apoi timp de 3-10 zile atat in caile respiratorii s ifecale, dupa care timp de 10-20 de zile virusul nu mai este detectat in caile respiratorii ci doar in fecale.

In prezent nu se știe care este probabilitatea ca aceste particule virale de la contaminanții fecali sa cauzeze efectiv o infecție la un alt individ. De asemenea, nu a fost încă studiat în detaliu riscul de transmitere a virusului prin salivă sau alte fluide corporale.

Desi pana acum nu s-au raportat cazuri de transmitere pe cale fecal-orală pentru SARS-CoV-2, presenta virusului in fecale arata  că infecția pe această cale este teoretic posibila în spațiile in spațiile de locuit comune cum ar fi cele de carantină, spital, pensiuni, hoteluri, camine, trenuri, autobuze sau nave de croazieră.

Acest risc posibil scade daca sunt luate măsuri de precauție extinse pentru a evita riscul transmiterii oral-fecale.

ENDOSCOPIA DIGESTIVA IN PANDEMIA COVID 19

Caracteristicile virusului și prezenta acestuia in tubul digestiv fac din endoscopia digestiva o posibilă cale de infectare.

Modalitățile posibile de transmitere a virusului corona la lucrătorii din domeniul sănătății sunt diferite. Transmiterea in aceste cazuri se poate face de la persoană la persoană prin secreții respiratorii, picături salivare, dar si  aerosoli generat prin proceduri medicale mai ales pe caile respiratorii si digestive, contactul cu lichidele corporale sau   contact cu mediul contaminat.

Componentele virusului COVIS 19 au fost detectate si în materiile fecale ale pacienților infectați, dar nu se știe inca care este probabilitatea ca aceste particule virale de la contaminanții fecali sa cauzeze efectiv o infecție la un alt individ.
De asemenea, nu a fost încă studiat în detaliu riscul de transmitere a virusului prin salivă sau alte fluide corporale.
Caracteristicile virusului și prezenta acestuia in tubul digestiv fac din endoscopia digestiva o posibilă cale de infecțare.
In plus, lichide corporale de la pacienții cu CoV-19 pozitivi se pot împrăștia în timpul procedurilor endoscopice (introducerea / retragerea dispozitivelor din canalul de lucru ale endoscoapelor, îndepărtarea sau schimbarea recipientelor de aer / apă etc.), saliva pacienților care poate contamina perna sau patul, apa amestecată cu fecale aspirata adesea  în timpul colonoscopiei.

Unele studii efectuate in China arată ca este posibila contaminarea cu CoV-19 in mediul medical pe încălțămintea și stetoscopul personalului medical și în mai multe locații din camera pacientului, precum pat, chiuvetă, baie, întrerupătoare de lumină și clante, chiar în absența picăturilor salivare  sau a contaminarii fecale detectabile.

Foarte important de stiut este ca răspândirea virusului poate sa apara atât la pacienți simptomatici cât și asimptomatici, cu aceeași severitate. Pacientii asimptomatici sunt  infecțioși si reprezintă o sursă foarte important de raspandire a virusului, din acest motiv unii autori i-au numit super-răspânditori.

Procedurile endoscopice digestive prezintă un risc ridicat de contagiune datorită contactului strâns și indelungat cu pacientul care produce picături și / sau aerosoli de secreții.

Din toate aceste motive, riscul potențial de infecție al lucrătorilor din domeniul sănătății în desfășurarea activităților endoscopice, chiar și în cazul pacienților negativi sau asimptomatici nu trebuie subestimat și trebuie utilizate corect toate masurile de prevenire.

Cu toate aceste masuri de prevenire, in conditiile in care virusul este prezent mult timp in tubul digestiv se recomanda ca endoscopiile digestive sa se faca doar daca sunt absolut necesare, DOAR URGENTELE.

In multe tari, asociatiile medicale se recomanda ca endoscopiile digestive de rutina, de control sau la cerere sa nu se faca si sa fie amanate cu cel putin o luna, daca in zona respectiva exista inca infectii active cu COVID 19.

Spălarea corectă a mâinilor si suprafetelor, dezinfectia corecta a aparaturii su suprafetelor posibil contaminate, sunt cele mai bune metode de a reduce acest risc de transmitere.

Pentru a va face o idee despre masurile recomandate de OMS pentru protectia personalului in laboratorul de endoscopie redau protocolul recomandat pentru imbracarea si dezbracarea echipamentului de protectie al personalului.

RECOMANDARI DE PROTECTIE A PERSONALULUI  LA ENDOSCOPIA DIGESTIVA 

RECOMANDĂRI DE IMBRACARE· 

  • Spălați-vă mâinile cu săpun clorhexidină di-gluconat și apoi frecați-le cu gel alcoolic antiseptic·
  • Purtați huse impermeabile impermeabile·
  • Frecați mâinile cu gel alcoolic antiseptic·
  • Puneți prima pereche de mănuși de unică folosință·
  • Purtați halat hidrofug de unică folosință, fixându-l bine la gât și la curea·
  • Purtați o mască de protecție respiratorie cu filtru facial * (întotdeauna FFP2, FFP3 în cazul pacienților pozitivi CoViD-19)·
  • Purtați un capac de scurgere hidrofug de unică folosință·
  • Purtați o protecție de unică folosință sau cu mai multe utilizări sau, dacă nu este disponibil, ochelari de protecție de unică folosință / multi-utilizare·
  • Puneți a doua pereche de mănuși de unică folosință care acoperă manșetele halatului

* OMS sugerează utilizarea unui aparat respirator de purificare a aerului ca o alternativă de dorit la o mască de protecție respiratorie cu filtru facial

RECOMANDĂRI DE DEZBRACARE·

  • Îndepărtați mănușile externe în același mod în care sunt îndepărtate mănușile sterile după operație și aruncați-le în recipientul pentru deșeuri bio·
  • Frecați mănușile interioare cu gel alcoolic antiseptic·
  • Îndepărtați halatul de unică folosință: deschideți șireturile la gât și la talie, îndepărtând rochia din interiorul umerilor, având grijă să o pliați cu partea contaminată pliată în interior; aruncați halatul în recipientul pentru deșeuri cu riscuri bio·
  • Frecați mănușile interioare cu gel alcoolic antiseptic·
  • Îndepărtați scutul de față prinzându-l de cureaua din spate sau de ochelari de protecție, ținându-le de tulpini și aruncați tot ce se află în recipientul cu deșeuri de risc, în cazul obiectelor de unică folosință sau într-un recipient special dedicat dezinfectării, în cazul a dispozitivelor cu mai multe utilizări·
  • Frecați mănușile interioare cu gel alcoolic antiseptic·
  • Îndepărtați capacul de scurgere de unică folosință, apoi capacele de depozitare de unică folosință și aruncați totul în recipientul pentru deșeuri de riscuri bio·
  • Frecați mănușile interioare cu gel alcoolic antiseptic·
  • Părăsește zona dedicată dezbrăcării·
  • Frecați mănușile interioare cu gel alcoolic antiseptic·
  • Îndepărtați masca de protecție respiratorie prinzând benzile de cauciuc de pe partea din spate și tratați-l în funcție de cazul specific:·  FFP3 utilizat în cazul pacientului pozitiv CoViD-19: aruncați-l în recipientul pentru deșeuri de riscuri bio·   FFP2 utilizat la pacienții cu CoViD-19 negativ sau nu este suspectat: aruncați-l sau reutilizați după o dezinfectare adecvată, în funcție de tipul·
  • Frecați mănușile interioare cu gel alcoolic antiseptic·
  • Îndepărtați mănușile interioare în același mod în care sunt îndepărtate mănușile sterile după operație și aruncați-le în recipientul pentru deșeuri de risc·
  • Spălați-vă mâinile cu săpun clorhexidină di-gluconat și apoi frecați-le cu gel alcoolic antiseptic

CONCLUZII

  • Virusul SARS COV2 este prezent mul timp in materiile fecale
  • Prezenta virusului in fecale, face posibila transmiterea sa pe cale fecal-orala (maini murdare)
  • Datorita interventiei pe caile respiratorii si digestive, este posibila transmiterea virusului in timpul endoscopiei digestive
  • Datorita acestor riscuri, se recoamdna ca in perioada in care exista infectii cu acest virus, sa se efectueze doar endoscopii digestive care sunt urgente
  • Simptomele digestive pot fi prezente in infectie COVID-19, pe lângă febră și simptome respiratorii, la aproape jumătate dintre pacienții care se prezintă la spital
  • In unele cazuri simptomele digestive pot sa apara in absența simptomelor respiratorii.
  • Pacienții infectati cu COVID19 si cu probleme digestive au sanse mai mici de vindecare.

Aici puteti posta un comentariu referitor la tema articolului de mai sus

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Programare
Adresa clinicii
%d blogeri au apreciat: