Despre dr Ditoiu, programari, contact

Urmarirea pacientului cu virus hepatic b inactiv fara tratament

Evolutia naturala a infectiei cu virus B al hepatitei

Cum evolueaza hepatita b

La un pacient care nu face nici un fel de tratament antiviral, infectia cronica cu virusul hepatitei B poate avea 4 faze:

  1. Faza de toleranta imuna, cand AgHBs este prezent, transaminazele sunt normale, antigenul HBe este  crescut si viremia este crescuta. Daca s-ar face biopsie s-ar gasi inflamatie hepatica si fibroza  mica sau absenta. In aceasta faza AgHBe nu prea dispare, iar pacientii pot transmite virusul datorita nivelului ridicat al viremiei. Aceasta faza poate dura cativa ani
  2. Faza de epurare imuna a virusului, cand AgHBs este prezent, AgHBe este absent AcHBe sunt prezenti, transaminazele sunt crescute dar fluctuante, apare antigenul HBe dar viremia este mica (sau nedectabila) sau nedetectabila. Existacazuri care au o varianta de virus B fara AgHBe de la inceput (nu pierd acest antigen pe parcursul evolutiei bolii datorita distrugerii lui de sistemul imun). Marimea transaminazelor nu este aceeasi la determinari repetate (poate fluctua), iar daca se face biopsia, se constata o inflamatie si fibroza mai mari decat in faza precedenta. Faza de epurare imuna poate dura luni sau ani, acum disparand AgHBe (in cazul variantei de virus care are acest antigen), si apare mai ales la pacientii care au luat virusul ca adulti .
  3. Faza de purtator inactiv de virus, cand  AgHBs este prezent, AgHBe este absent AcHBe sunt prezenti, atat transaminazele cat si viremia sunt scazute. Pacientul care este in aceasta situatie evolueaza mult timp favorabil avand risc mic de a face ciroza sau cancer de ficat. In aceasta faza pacientii au sansa de 1-3% pe an de a pierde AgHBs, cu aparitia de AcHBs
  4. Faza de reactivare a virusului, cand AgHBs este prezent, AgHBe este absent AcHBe sunt prezenti si atat transaminazele cat si viremia sunt fluctuante.Pacientii pot avea AgHBe negativ prin imunitate (situatie in care au AcHBe iar evolutia bolii lor este de obicei buna) sau  pentru ca au o varianta de virus fara AgHBe (situatie in care AcHBe nu sunt prezenti iar evolutia bolii lor poate fi mai putin buna, cu risc de evolutie catre ciroza sau cancer hepatic)
  5. Sunt situatii in care apar AcHBs iar AgHBs dispare.  In aceasta situatie desi viremia poate fi nedetectabila, virusul poate persista doar in ficat, iar in unele situatii isi poate relua inmultirea.

De ce trebuie control medical la o persoana cu virus B care nu face tratament?

Eu consider ca un pacient cu virusul hepatitei B care nu face tratament antiviral trebuie supravegheat mai abitir decat unul care a facut tratament antiviral, pentru a surprinde eventualele modificari care pot impune un tratament prompt.

hepatita b

Scopul monitorizarii acestor pacienti cu virus B fara tratament este:

  • Sa se vada daca boala progreseaza sau nu
  • Sa se stabileasca momentului reactivarii virale
  • Stabilirea momentului optim de initiere a tratamentului antiviral
  • Monitorizarea aparitiei carcinomului hepatocelular (cancerului hepatic)

Un purtator inactiv de virus B poate oricand sa-si reactiveze infectia virala, de aceea trebuie monitorizat atent de catre medicul gastroenterolog sau hepatolog; nefiind vorba de o boala transmisibila usor – aer, maini murdare, etc- nu este necesara monitorizarea de catre un medic de boli infectioase si transmisibile.

Urmarirea pacientilor in faza de toleranta imuna se face de catre medicul avizat in supravegherea hepatitelor cronice hepatolog sau gastroenterolog prin:

  • Determinarea transaminazelor la fiecare 3 luni (sau chiar lunar daca sunt in crestere) sau 6 luni (daca se mentin scazute)
  • Fibrotest sau biopsie hepatica daca transaminazele se mentin la valori duble fata de normal timp de 3-6 luni
  • Viremie daca fibrotestul arata valori crescute
  • Alfafetoproteina la 6 luni
  • Ecografie hepatica anual

Dr Ditoiu Spital Fundeni -gastroenterolog-hepatolog

Sunt Dr Ditoiu Alecse Valerian, medic specializat in gastroenterologie, hepatologie, boli interne, endoscopie digestiva – colonoscopie in Romania, Olanda si Franta, doctor in medicina Din 1990 lucrez la Institutul clinic Fundeni Clinicade medicina interna avand peste 30 de ani de practica medicala, incepand cu medicina de familie la tara, medic specialist, medic primar si terminand cu doctoratul Sunt cadru universitar prin concurs, actualmente sef de lucrari la Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti, ingrijind cazuri de complexitate diferita – de la cele mai simple, pana la complicatii extreme- specifice acestei institutii medicale . De 20 de ani sunt Secretar General al Asociatiei Romane pentru Studiul Ficatului SCURT TRASEU PROFESIONAL: In 1982 – am absolvit Facultatea de medicina Generala a Universitatii de Medicina si Farmacie “Gr T Popa” Iasi, sef de promotie (media generala 10 – 50 de examene + diploma) poate vi se pare o lauda, dar a fost o munca imensa sase ani, si au fost 2500 de absolventi in promotia mea click → Diploma absolvire 1, Foaie matricola 2 In 1982 imediat dupa absolvire, am luat repartitie in Bucuresti pentru stagiatura In perioada 1982 -1985- medic stagiar la spitalele Cantacuzino, Colentina In perioada 1985-1988 nu a fost nici un concurs in tara, de aceea am fost medic de medicina generala la dispensarul rural, com Dorobantu Jud Calarasi In 1988 a fost primul concurs dupa patru ani, si am devenit prin concurs cercetator stiintific in specialitatea expertiza medicala si recuperarea capacitatii de munca la Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperarea Capacitatii de munca Bucuresti Tot in 1988 am promovat al doilea concurs de medic cercetator stiintific in specialitatea medicina interna la Institutul National de Medicina Sportiva Bucuresti In perioada 1988 – 1991 – am fost medic rezident la spitalele Cantacuzino, Carol Davila, Colentina si Fundeni din Bucuresti In 1991 am devenit medic specialist de boli interne Spitalul Fundeni In 1991 am promovat alr concurs de asistent universitar la Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti , Facultatea de medicina – Clinica de medicina Interna din Institutul Clinic Fundeni, condusa de profesorul Lucian Buligescu In perioadele 1992 – 1995 si 1997-1998 am fost si medicul personalului din Institutul clinic Fundeni In 1993 – am urmat specializarea in endoscopie digestiva superioara, colonoscopie cu profesorul Alexandru Oproiu, cu supraspecializari ulterioare in Olanda (1993) Franta (1996 si 1998) si Romania In 1996 am devenit medic primar boli interne In 1996 am promovat examenul de medic specialist gastroenterologie – a doua specialitate In anul 2000 am devenit medic primar gastroenterologie Tot in anul 2000 am devenit doctor in stiinte medicale – gastroenterologie, conducatorul doctoratului fiind profesorul Lucian Buligescu, cel mai mare hepatolog din Romania in acel moment. In anul 2001 am promovat alt concurs de sef de lucrari la Universitatea de medicina si Farmacie “Carol Davila” din Bucuresti Clinica Medicala Fundeni In peste 30 de ani de practica medicala am efectuat cca 150. 000 de consultatii medicale 65.000 endoscopii digestive superioare 20.000 de colonoscopii peste 1000 de biopsii hepatice

One thought on “Urmarirea pacientului cu virus hepatic b inactiv fara tratament”

  1. Buna ziua,

    D-le Doctor ,am citit astazi pe CNAS protocolul pentru interferon si se spune la un moment dat ca:
    La pacientii cu incarcatura virala intre 104 si 105 copii/ml, in luarea deciziei terapeutice primeaza rezultatul histologic.
    Intrebare:
    daca transaminazele sunt normale iar AgHBe negativ si anti-HBe pozitiv viremia 72 ui,exista riscul ca ficatul totusi sa fie foarte afectat ?acesta analiza testarea histologica este cea mai importanta in evolutia boli?

    multumesc pentru raspuns

Comments are closed.

Programare telefonica
Adresa harta