Simptomele digestive si infectia COVID19

Pe scurt despre COVID19

La 7 ianuarie 2020 a fost izolat un nou coronavirus numit SARS-CoV-2 de către Comitetul internațional pentru taxonomia virusurilor (ICTV). Denumirea aceasta a fost data pentru ca acest coronavirus cauzeaza un sindrom respirator acut asemanator cu cel cauzat de virusul SARS, deja cunoscut din februarie 2003.

Ulterior, pe 11 februarie 2020 această pneumonie a fost numită boala coronavirusului 2019 (COVID-19) de către Organizația Mondială a Sănătății,pentru a fi usor deosebita de pneumonia cauzata de virusul SARS.

Manifestarile respiratorii sunt frecvente

Dupa cum sugereaza denumirea bolii, aceasta se manifesta in special la nivelul aparatului respirator, simptomele cele mai frecvente fiind

• febra
• tuse prelungita (episod de tuse mai lung de o ora sau mai mult de trei episoade de tuse in 24 de ore)
• dificultati respiratorii
• uneori dureri in piept si invinetirea buzelor (cianoza).

Evolutia infectiei COVID19 este in general buna

Evolutia este buna in cca 90% din cazuri, iar mortalitatea difera foarte mult in functie de multi factori.

Mortalitatea poate fi uneori mult mai mare in functie de numerosi factori.

Se pare ca mortalitatea este de doua ori mai mare la barbati decat la femei, iar in functie de varsta mortalitatea este de 0,2% la varsta de 10-39 ani,dar creste progresiv cu varsta fiind de  0,5% la 40-49 ani, 1,3% la 50-59 ani, 3,6% la 60-69 ani 8% la 69-70 ani si de 15% la varta de peste 80 de ani.

Mortalitatea difera mult si in functie de bolile pe care le au deja cei care se infecteaza.

Daca persoana respectiva nu a avut nici o boala inainte, mortalitatea este mai mica de 1%, dar aceasta creste la cca 6% la bolnavii cu cancer sau hipertensiune arteriala, peste 6,5% la cei care au deja o boala respiratorie, peste 7% la diabetici si peste 10% la bolnavii cardiaci.

Multi bolnavi infectati au simptome digestive 

Dupa ce numarul celor imbolnaviti a crescut suficient pentru a avea date statistice credibile, s-a constatat ca multi dintre bolnavi au simptome digestive. Existenta acestor simptome digestive poate incurca mult situatia, deoarece bolnavul care nu stie de existenta acestor simptome poate sa nu se gandeasca ca are COVID19 si sa infecteze pe cei din jur, iar pe de alta parte, cei care stiu de existenta acestor simptome se pot speria daca au simptomele fara legatura cu infectie COVID19 si pot aglomera nejustificat serviciile de boli infectioase.

Cat de frecvente sunt simptomele digestive in infectie COVID19?

Datele din acest material sunt luate dupa un lot de bolnavi internati in spital in regiunea Hubei unde se afla si orasul Wuhan din  China, unde numarul de bolnavi a fost suficient de mare pentru  ca rezultatele sa poate fi valorificate.

Este posibil ca datele sa nu se suprapuna peste cele din alte regiuni ale globului, dar probabil sunt apropiate.

Cele mai frecvente simptome digestive care pot sa apara in infectia COVID19 sunt·

• Lipsa poftei de mancare, constatata la peste 78% din cazuri
• Diareea constatata la cca 40% din cazuri
• Varsaturi constatate la cca 4% dintre bolnavi·
• Dureri abdominale constatate la cca 2% dintre bolnavi

Se pare ca aproape jumatate dintre cei infectati au avut simptome digestive la internarea in spital, dar exista si cazuri in care bolnavii nu au simptome respiratorii ci doar digestive, procentul acestora fiind insa mic.

Există multe motive pentru care COVID-19 poate să provoace simptome digestive.

În primul rând virusul provoacă leziuni ale țesutului hepatic si in special a cailor biliare.

In al doilea rând virusul afecteaza indirect sau direct sistemului digestiv printr-un răspuns inflamator, studiile depistand acidul nucleic viral in probele de scaun la cca 54% dintre pacienți. Virusurile care au poarta de intrare intestinala pot deteriora direct mucoasa intestinală și pot cauza simptome digestive.

Alta cauza care poate contribui la aparitia manifestarilor digestive este alterarea florei intestinale de catre COVID19, dar poate fi prezenta si modificarea imunitatii tractului digestiv (intestinul este cel mai mare organ imunitar din organism).

Flora intestinală are roluri importante în organism, in special in apararea mucoasei intestinale de alti microbi mai periculosi, in nutritie, dar si in reglarea dezvoltării și maturizării sistemului imunitar al organismului și a apararii antimicrobiene .

Desi pare oarecum ciudat, modificarea compozitiei și funcției florei tractului digestiv afectează tractul respirator prin sistemul imunitar comun al mucoasei, iar afecțiunile florei tractului respirator afectează și tractul digestiv prin reglarea imunității. Este mai demult timp cunoscuta „axa intestin-pulmon”, care poate explica de ce pacienții cu pneumonie COVID-19 au adesea simptome digestive.

Pacientii infectati cu COVID19 au deja boli digestive inainte de momentul infectiei?

S-ar putea crede ca cei infectati aveau deja boli digestive, care s-au reactivat odata cu infectia COVID19.

Datele statistice arata ca bolile digestive erau relativ rare la pacientii infectati si care au avut simptome digestive, sub 4% dintre cei infectati avand o problema digestiva in momentul infectarii.

Afectarea digestiva poate modifica evolutia infectiei COVID19

Pe lotul de bolnavi urmariti s-a observat că pe măsură ce severitatea bolii crește, simptomele digestive devin mai accentuate, posibil pentru ca virusul se inmulteste in tractul gastro-intestinal.

S-a mai constat ca bolnavii cu simptome digestive s-au prezentat cu doua zile mai tarziu la medic decat cei cu simptome rspiratorii si au avut o evolutie mai proasta, numarul celor vindecati fiind de doua ori mai mica decat al celor care au avut doar simptome respiratorii. Pacientii cu simptome digestive au solicitat asistenta medicala mai tarziu, deoarece nu s-au gandit că au COVID-19 din cauza lipsei de simptome respiratorii, cum ar fi tusea sau dificultatea respiratorie.

Virusul COVID19 intra în corp  legandu-se de un receptor din plamani, dar și în alte parți ale corpului, inclusiv tractul gastrointestinal. Virusul se reproduce rapid în celulele mucoasei gastro-intestinale pe care le afecteaza, fapt sustinut de modificarile gasite la endoscopia digestiva efectuata la acesti pacienti.

Daca avem diaree, dureri abdominale si varsaturi, trebuie sa ne testam pentru COVID19?

Deoarece numeroase persoane are relativ frecvent diaree, dureri abdominale, greață și varsaturi , este  imposibil si anormal  sa testezi pentru COVID-19 toti bolnavii cu astfel de simptome.

In schimb, daca o persoana are febra si diaree aparute recent si crede ca ar fi putut avea contact cu un pacient pozitiv, poate fi luata in discutie testarea. Acest lucru poate duce la diagnosticul precoce a COVID-19, deci si la un tratament mai precoce și la o carantină mai rapidă pentru a reduce transmisia de la persoane.

CONCLUZII

•  Simptomele digestive pot fi prezente in infectie COVID-19, pe lângă febră și simptome respiratorii, la aproape jumătate dintre pacienții care se prezintă la spital
• In unele cazuri simptomele digestive pot sa apara in absența simptomelor respiratorii.
• Pacienții infectati cu COVID19 si cu probleme digestive au sanse mai mici de vindecare.