Dr Ditoiu Alecse Valerian, specialist gastroenterologie, hepatologie, Bucuresti
Cand ar trebui facuta colonoscopia?
O colonoscopie poate fi indicata in urmatoarele situatii
-
Suspiciune de cancer de colon
- Pierderi de sange prin materiile fecale (hematochezie)
- Durere in abdomenul inferior cu durata mai mare de doua luni, fara ca pacientul sa aiba anemie, pierderi de sange prin fecale sau boala inflamatorie intestinala
- Schimbarea obiceiurilor privind scaunul (constipatie sau diaree) de peste doua luni, fara ca pacientul sa aiba anemie, pierderi de sange prin fecale sau boala inflamatorie intestinala
- Cancer de colon in familie (si alti membrii ai familei pot sa aiba cancer de colon, asa numit “familial”); in aceasta situatie colonoscopia se face o data la doi ani.
- Persoane fara simptome dar care ar putea avea cancer de colon
- Cancer de colon sau polip de colon tratat si vindecat (se face regulat colonoscopie de control anuala pentru a depista precoce recidiva)
- Persoanele care au avut cancer de ovar, san sau uter – se pare ca fac mai frecvent cancer de colon
- Prezenta de polipi colonici (unii pot degenera canceros) -cu ocazia colonoscopiei se face si biopsia lor cu examinare la microscop pentru a vedea ce natura au
- Matastaze in diferite zone (ficat, plaman, os) cu punct de plecare neidentificat, care poate fi la nivelul colonului
- Urmarirea aparitiei recidivei dupa cancerul de colon operat
- Persoane in varsta peste 50 de ani- se recomanda colonoscopie la 10 ani sau rectosigmoidoscopie la 3 – 5 ani sau test pentru hemoragii oculte fecale anual
- Persoanele care au o ruda de gradul I (mama, tata, frate, soră, fiu, fiică) cu cancer de colon diagnosticat înainte de a implini 60 de ani, trebuie sa faca o colonoscopie chiar inainte de a implini de 40 de ani, ele avand risc de cancer de colon de 25% pe durata întregii vieți;
- Persoanele care au doua rude de gradul I (mamă, tată, frate, soră, fiu, fiică) cu cancer de colon, indiferent de vârsta diagnosticului cancerului, trebuie sa faca o colonoscopie tot inainte de a implini de 40 de ani, avand acelasi risc de cancer de colon ca mai sus
- Persoanele care au in familie membri cu polipoză familială colonică
- Persoane care provin din familii cu cu mai mulți membri diagnosticați cu cancer de colon și alte cancere (stomac, uter, pancreas, piele, creier, intestin subțire)
-
Alte situatii care ar putea fi cauzate de o boala de colon
- Anemie cu lipsa de fier, da cauza nelamurita prin alte mijloace de explorare
- Scadere inexplicabila in greutate, nelamurita prin alte mijloace
- Febra prelungita de cauza neprecizata
-
Boli de colon care se urmaresc endoscopic
- Rectocolita ulcero-hemoragica sau boala Crohn (urmarirea posibilitatii de vindecare sau agravare)
- Polipi colonici non neoplazici (necancerosi)
- Biopsierea unor leziuni pe colon gasite la examenul ecografic, CT, RMN sau irigografie
- Diverticuli colonici simptomatici
-
Manifestari diferite care pot fi date la distanta de un cancer (manifestari paraneoplazice) , prin secretie de diferite substante
- Febra de cauza necunoscuta
- Sindrom nefrotic (pierdere de proteine prin urina cu edeme)
- Sindrom reumatoid (dureri si inflamatiaarticulatiilor)
- Polimialgie = dureri musculare de durata
- Trombocitoza = cresterea numarului de trombocite
- Hipercalcemie (cresterea calcemiei)
- Sindrom cerebelos
- Hipertrichoza (par in exces)
- Hipoglicemie
- Tromboflebite repetate de cauza necunoscuta
- Extragere de corpi straini din colon sau rect
- Analize de laborator modificate cu cauza necunoscuta, posibil datorita unui cancer de colon
- formațiuni tumorale palpabile în abdomen
- VSH sau CRP crescute de cauza neprecizata
- Fibrinogen , trombocite crescute de cauza neprecizata
- Markeri tumorali care pot semnala o tumora intestinala – CEA sau CA 19-9 cu valori peste normal
In aceste situatii, o colonoscopie v- ar putea ajuta la precizarea unui diagnostic corect, fapt care ar permite un tratament corect.
Cand este contraindicata colonoscopia?
Asa cum am menti0onat deja, nu trebuie neglijat totusi faptul ca si colonoscopia – ca orice metoda de explorare- are anumite riscuri si deci si contraindicatii.
Cand este absolut contraindicata colonoscopia?
Contraindicatile absolute ale colonoscopiei sunt rare, si de obicei reprezinta situatii in care aceasta explorare prezinta riscuri pentru pacient, cele mai frecvente fiind urmatoarele.
De aceea colonoscopia nu se face in urmatoarele situatii:
- Refuzul pacientului de a face colonoscopie
- Lipsa de cooperare a pacientului
- Megacolonul toxic
- Formele fulminante de colita
- Perforatie de colon libera cunoscuta
Contraindicatiile relative ale colonoscopiei
In afara de situatiile anterioare cand colonoscopia este absolut contraindicata, mai exista altele in care medicul trebuie sa decida daca aceasta explorare aduce mai multe beneficii decat riscuri.
In aceste situatii, desi exista riscuri mai mari decat in mod normal, medicul poate decide sa se faca colonoscopia , cele mai frecvente situatii de acest gen fiind urmatoarele:
- Diverticulita acuta
- Anevrism mare de aorta abdominala, mai ales daca este simptomatic
- Pacienti operati recent
- Infarctul miocardic recent
- Embolia pulmonara
- Instabilitate hemodinamica (tensiunea arteriala mica)
Colonoscopia – tehnica
In prezent colonoscopia se face cu un sistem optic flexibil, cu o camera de luat vederi montata in capul explorator al sistemului, imaginea fiind proiectata pe ecran (videocolonoscopia), sau cu vizualizare doar de catre medicul examinator (fibrocolonoscopia, se face mai rar in prezent).
Colonoscopia pas cu pas
Etapele efectuarii colonoscopie sunt urmatoarele
- Examinarea orificiului anal extern, unde se pot depista formatiuni tumorale, hemoroizi ,leziuni ale pielii, paraziti, sangerare, etc
- Examinarea rectala prin tuseu rectal, examineaza
- tonusului sfincterului anal (care poate fi normal crescut sau scazut)
- existenta unor leziuni la nivelul anusului (tumori, hemoroizi, fisuri, etc) sau a unor produse (sange, puroi, paraziti, etc)
- modul de pregatire a a colonoscopiei
Examinarea progresiva a rectului si colonului cu endoscopul – anus -rect, colon (colon sigmoid, colon descendent, colon transvers, colon ascendent, cec) si apoi ileonul terminal.
Endoscopul are multiple canale pentru instrumentar,insuflare de aer, suctiunea resturilor din colon sau a apei si aerului care sunt introduse pentru a facilita examinarea si un fascicul de fibre optice flexibile care transmite in varf lumina, permitand vizualizarea interiorului colonului.
Explorarea endoscopica colonica se face pana la nivelul zonei unde se intalnessc colonul si intestinul subtire (cecul) in aproximativ zece minute in 95% din cazuri.
Uneori, se pot forma bucle ale endoscopului care pot cauza dureri datorate intinderii colonului si mezenterului sau (zona de fixare a colonului). Pentru indepartare a acestor bucle poate fi necesara retragerea endoscopului, rotirea sa, schimbarea pozitiei corpului sau apasarea cu palmele a abdomenului. Cu toate aceste manevre, exista situatii mai rare cand din cauza acestor bucle, procedura nu poate fi finalizata.
Explorarea mucoase iintestinale se face atat la introducerea endoscopului cat si la retragere.
Leziunile suspecte gasite la endoscopie pot fi biopsiate, rezecate cu ansa, cauterizate,etc.
Alternative la colonoscopie
Din diferite motive, vad multi pacienti care cauta alte metode de explorare mai putin traumatizante, care ar putea inlocui colonoscopia.
Aceste metode exista, ele au unele avantaje (in special agresivitatea mai mica) dar si dejavantaje (in special lipsa posibilitatii de a face biopsie sau de a indeparta complet o formatiune sau de a opri o sangerare, si imposibilitatea insistarii asupra examinarii unei zone care pare suspecte)
-
Colonoscopia virtuala
Colonoscopia virtuala este o explorare non-invaziva care utilizeaza explorarea computer tomografica sau prin rezonanta magnetica nucleara a colonului, cu reconstructia imaginii 2D sau 3D . Desi nu este la fel de neplacuta cum este colonoscopia reala, colonoscopia virtuala nu vede polipii mai mici de 5mm, nu poate lua biopsii si inlatura polipii. Alaturat (vezi poza) este o imagine de polip de colon depistat prin colonoscopie virtuala comparativ cu acelasi polip vazut la colonoscopie obisnuita. Aceasta explorare este posibila si in Romania – gasiti oferte pe net.
-
Colonoscopia cu capsula endoscopica
Explorarea colonului cu capsula endoscopica se face cu ajutorului unui sistem video incorporal intr-o caspsula ceva mai mare decat cea cu medicamente, capsula se inghite, transmitand apoi imagini din tubul digestiv la un receptor; ulterior imaginile sunt vizualizate pe un computer; este cea mai putin performanta examinare a colonului dintre cele trei metode.
-
Irigografia
Este explorarea radiologica folosita de mult timp, si din ce in ce mai rar in prezent, care presupune curatirea colonuluui prin diferite metode (solutii baute sau clisme) si apoi introducerea prin clisa a unei solutii in colon si radiografierea parcurusului acestei solutii radioopace prin colon
-
Explorarea CT sau RMN a colonului
Sunt metode similare celei de mai sus, dar in care in loc explorarea pe masa de radiologie si efectuarea de radiografii , explorarea se face in tubul de CT sau RMN si apoi inregistrarea .
Pnetru a vizualiza modificarile din colon se poate face doar explorarea acestuia dupa introducerea soilutiei de contrats prin rect – coloCT sau coloRMN- sau explorarea colonuluui odata cu intregul tub digestiv dupa introducerea substantei de contrast pe gura – enteroCT sau enteroRMN (se vede si intestinul subtire
Complicatiile colonoscopiei
Riscurile colonoscopiei exista, de aceea este considerata o manvra invaziva
Riscurile colonoscopie diagnostice (cand nu se face nici o internventie, biopsie, etc) sunt foarte mici, ele fiind in medie de 2 din 1.000 de colonoscopii.
Riscul de complicatii creste in cazul investigatiilor colonoscopice in care se efectuează si manevre terapeutice (rezecţie de polipi sau dilatare a stenozelor, biopsii ).
Cele mai frecvente complicaţii ale colonoscopiei sunt perforaţia, hemoragia, complicaţiile cardio – respiratorii.
- Perforaţiile apar de obicei n colonoscopiile dificile sau in care se fac biopsii, polipectomii, ele pot surveni pe colon normal, dar sunt mai frecvente la cei cu diverticuli, varsta mai inaintata, necroze sau ulceraţii severe unde insuflaţia, chiar moderată precum şi manevrele colonoscopice pot determina perforaţii chiar la examinatori experimentaţi.
- Hipotensiune arteriala sau stopul cardio – respirator pot sa apara la pacienţii cu sedare profundă sau asociere de sedative,
- Hipoxemia severa apare mai frecvent la pacientii in varsta, la care este utila pulsoximetria si la care este indicata oxigenoterapie nazală administrată profilactic.
- Septicemia cu bacterii intestinale poate rezulta din respectarea insuficientă a regulilor de dezinfecţie şi sterilizare, dar poate fi datorată şi rezistentei scazute a organismului, supradistensiei intestinale sau problermelor de sanatate asociate (ascită).
- Hemoragia se poate produce prin manevrarea brutală a endoscopului (mai ales instrumentarul rigid),cand există tumori , se dac biopsii repetate, daca se face terapie endoscopică -polipectomie, mucosectomie, dilatarea stenozelor, sau rezectii tumorsle. Riscul hemoragic este mai mare la pacienţii aflaţi în tratament cronic anticoagulant.
- Complicaţiile datorate pregătirii colonului pregatirea cu solutii inghitite poate precipita ocluzia intestinală la pacienţii cu obstrucţie aproape completă.
Sângerarea se oprește spontan în marea majoritate a cazurilor, rareori fiind indicată repetarea colonoscopiei pentru hemostază sau intervenția chirurgicală. Perforatia necesita de obicei interventie chirurgicala, fiind foarte importanta recunoasterea precoce a acestei complicatii. Alte consecințe neplăcute ale colonoscopiei pot fi reprezentate de infecții și efecte secundare ale medicației sedative, atunci când aceasta este folosită.
Cand trebuie sa apelati medicul dupa ce ati facut colonoscopie?
Dupa colonoscopie recomandam anuntarea imediata a medicului explorator daca apar unele probleme ca:
- sangerare rectala importanta care nu exista inaintea explorarii;
- dureri abdominale severe, cu balonare care nu se rezolva dupa eliminarea de gaze;
- febra;
- hipotensiune arteriala cu ameteala, transpiratii, senzatie de lesin.
Ce faceti dupa ce ati facut colonoscopia si aveti rezultatul?
Noi facem colonoscopie in trei situatii:
- La dorinta pacientului, care este speriat de eventuala existenta a unei boli colonice, si doreste sa faca o colonoscopie; in aceste situatii, pentru lamurierea problemei, de obicei facem si consult gastroenterologic, si explicam pacientului rezultatul colonoscopie si conduita ulterioara de urmat.
- La pacientii pe care i-am consultat, si am considerat ca este nevoie de colonoscopie; in aceasta situatie procedam ca mai sus
- La pacientii trimisi pentru colonoscopie de alti colegi medici – in aceasta situatie, dupa colonoscopie, retrimitem pacientul la medicul curant pentru a decide conduita de urmat (exceptand situatia in care colegul medic nu ne-a cerut sa preluam noi in continuare pacientul)
Aceasta este conduita medicala cam peste tot in lume pe care v-o recomanda si dvs
Dupa ce aveti rezultatul colonoscopiei, mergeti la medicul care v-a recomandat colonoscopia sa interpreteze rezultatul si sa va prescrie tratament.
Ce trebuie sa faci cand ai probleme cu colonul, trebuie sa faci urgent colonoscopie?
Boala apare de obicei cu mult timp inainte de aparitia simptomelor. De multe ori, inainte de aparitia bolii exista o predispozitie la boala (genetica, obiceiuri de viata, alimentare,infectii, toxice sau altele care pot favoirza boala) si nu se poate spune cand a aparut boala.
De asemenea, nu se poate spune care este perioada de asteptare de cand apar simptomele pana cand trebuie sa te ingrijorezi sau durata a simptomelor care ar trebui sa va ingrijoreze deoarece situatie difera de la bolnav la bolnav.
In principiu, majoritatea problemeleor de colon nu reprezinta o urgenta medicala, problema poate fi ca aceleasi simptome sunt date si de probleme simple si de probleme care se pot complica.Riscul cel mai mare este ca o boala sa para a avea o evolutie blanda cel putin o perioada de timp, apoi evolutia sa se agraveze, facand necesar consultul medical pentru precizarea diagnosticului corect.
Daca sunteti in una din situatiile mai sus menttionate, pentru linistea dvs cred ca este mai bine sa faceti o evaluare medicala care sa arata ca nu aveti ceva ingrijorator , deci mai bine platiti o consultatie degeaba, decat sa o faceti prea tarziu .Cel mai corect lucru este sa faci asa cum faci cand observi ca se scurge putin ulei la masina , nu o lasi sa crape motorul ci mergi la mecanic. Este normal sa ai aceeasi grija de propriul organism, mai ales ca piesele de schimb nu exista.. Cu bani nu poti sa iti cumperi sanatate, poti doar beneficia de o ingrijire medicala mai buna.
Care este cel mai bun tratament si regim pentru colon?
In privinta tratamentelor medicale, daca diagnosticul este corect, nu exista tratament bun si tratament rau, in fiecare boala exista scheme de tratament recomandate, mai multe scheme corecte.. Problema este ca fiecare bolnav are anumite caracteristici, anumite.. sensibilitati care fac ca o schema de tratament corecta sa i se potriveasca mai bine, iar alta mai putin bine. Medicul curant trebuie sa aleaga schema care i se potriveste cel mai bine bolnavului pe care il are in fata sa. Pentru a recomanda aceasta schema terapeutica potrivita unui anumit bolnav, medicul este ajutat de lucrurile pe care le-a invatat in cei 6 ani de facultate, in anii de rezidentiat, de datele teoretice din studiile clinice, dar si mai mult il ajuta experienta medicala (ca de altfel in orice alta meserie) si luarea in calcul a tuturor caracteristicilor bolnavului pe care il consulta.
Chiar si regimul alimentr trebuie sa fie personalizat de catre medicul curant – bolnavi diferit icu aceeasi boala suporta diferit aceleasi alimente. Aveti alaturat un exemplu de regim alimentar personalizat prescris la consultatie.
Despre mine
Sunt Dr Ditoiu M Alecse Valerian, absolvent de facultate in 1982 cu media generala zece, primul pe tara, sef de promotie.
Acum sunt medic primar boli interne, gastroenterologie, hepatologie si endoscopie digestiva, doctor in medicina.
Am peste 37 de ani de practica medicala, incepand cu medicina de familie la tara si terminand cu doctoratul.
Am 30 de ani de experienta in cel mai mare spital din Romania, Spitalul Fundeni ingrijind cazuri de complexitate diferita – de la cele mai simple, pana la complicatii extreme- specifice acestei institutii medicale
Am tot cca 30 de ani la Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti, pregatind pentru profesia medicala mii de studenti la medicina, medici rezidenti sau specialisti.
De peste 10 ani am mai multe siteuri care ofera gratuit informatii medicale celor interesati in mii de articole redactate la un nivel de intelegere mediu www.hepatite.ro, www.despreboli.ro, www.clinicagastroenterologie.ro si www.helpme.ro. Sunt mii de ore de munca de adunare a materialelor, redactare, verificare si reverificare a textelor si punere la zi a articolelor medicale (care trebuiesc aduse la zi permanent).
Din iunie 2019 imi folosesc experienta medicala indelungata castigata la cel mai inalt nivel, ajutand bolnavii prin cabinetul de gastroenterologie si hepatologie pe care il am in clinica Sante.
Aici vad pacienti cu boli digestive, hepatice, biliare, pancreatice , etc, unii nu au diagnostic, altii au un diagnostic dar vor o a doua opinie medicala, dar aici vin si o parte din cei peste 100.000 de pacienti pe care i-am tratat la spitalul Fundeni fiind urmariti de mine in continuare (la Fundeni nu ii trata spitalul ci tot eu), dar si alti pacienti care sunt deranjati de perioadele lungi de asteptare si lipsa de timp a medicilor din spitale (orice om vrea sa fie lamurit referitor la probleme sale de sanatate, iar in spital darotia aglomerarii extreme, acest lucru este practic imposibil, stiu bine acest lcuru din experienta de 30 de ani de spital Fundeni).
Este evident ca in privat am scapat de cozile, balamucul si lungile perioade de asteptare din spital, lucrez in conditii …. normale.
Lucrand numai in privat, consultul se poate face rapid, in una-trei zile de la programare (la spital ajunsesem la 3 -4 luni de aspteptare, si in privat era cam tot asa).
Va urez sanatate maxima si… sa nu aveti nevoie de medic, decat pentru controalele de rutina
Daca insa aveti nevoie de o a doua opinie medicala pentru problemele dvs de sanatate, si sunteti din zona de sud a tarii sau in trecere prin Bucuresti, puteti solicita o programare la consultatie pentru la numarul de telefon de pe site 0758 751 841. O puteti solicita si direct apasand butonul din josul ecranului stanga al telefonului mobil. In dreapta aveti butonul cu harta localizarii clinicii, sau prin formularul de solicitare programare on line care este in partea dreapta sus a paginii de web.
Pentru ca boala nu prea are zile libere (ba uneori problemele apar chiar in zilele cand esti tu liber si ai vrea sa pleci…. la munte) secretariatul de programari raspunde la telefon zilnic de la ora 8 la 20, inclusiv in weekend, iar in caz de graba programarea se poate face chiar in ziua solicitarii sau in ziua urmatoare. Lucrand doar in sistemul privat de sanatate, am posibilitatea sa imi adaptez programul in functie de solicitarile pacientilor.
