Clinica privata de gastroenterologie si hepatologie in Bucuresti, zona iancului

Dr Ditoiu, medic specialist gastroenterologie, hepatologie endoscopie digestiva, colonoscopie la spitalul Fundeni , secretar general al Asociatiei Romane pentru Studiul Ficatului

Melena – cauze, simptome, tratament

| 4 Comentarii

Ce este melena?

Melena reprezinta eliminarea prin scaun a sangelui digerat, provenind din partea superioara a tubului digestiv – cavitatea bucala, esofag, stomac sau duoden.

De ce apare melena?

Culoarea  fecalelor neagra este data de oxidarea sangelui de catre acidul clorhidric gastric concentrat. De aceea, daca sangerarea esta mai indepartata de stomac (din intestinul subtire de exemplu), scaunele cu sange nu mai au culoarea neagra, deoarece acidul clorhidric gastric a fost inactivat de sucul duodenal alcalin, sau a fost diluat.

In mod normal, de cand se pierde sange din tubul digestiv pana se elimina prin scaun sub forma de melena, trec in medie cam 14 ore. Daca sangele se pierde in mare cantitate, este posibil ca eliminarea lui prin scaun sa se faca mai repede de 14 ore, si sangele nu se mai digera, scaunul fiind rosu.

Nu orice cantitate de sange pierduta din tubul digestiv superior se elimina sub forma de melena; pentru a apare scaunul melenic, trebuie sa se piarda cel putin 50ml de sange.

De ce faci melena?

Principalele boli in care poata sa apara sangerari din esofag stomac sau duoden sunt:

  • Esofagita eroziva (5%)
  • Varice esofagiene fisurate (10%)
  • Cancer esofagian
  • Hernia hiatala
  • Ulcer gastric (20%)
  • Gastrita eroziva (10%)
  • Ulcer duodenal (30% din situatiile de melena sunt date de ulcerul duodenal)
  • Duodenita eroziva
  • Diverticul Meckel
  • Malformatii arteriovenoase esofagiene , gastrice sau duodenale
  • Tumori gastrice canceroase sau necanceroase
  • Rupturi ale mucoase gastroesofagienme (sindrom Mallory-Weiss)

Boli si situatii cu melena

Exista situatia in care un pacient stie ca are o anumita boala sau face un anumit tratament care il poate predispune sa faca o melena.

O persoana care face scaun negru poate sa se gandeasca ca are melena daca este in una din urmatoarele situatii:

  • Boala de reflux gastroesofagian (BRGE), ulcer gastric sau duodenal cunoscute
  • Are Helicobacter Pylori
  • Varsta peste 70 de ani
  • Ciroza hepatica
  • Traumatisme ale tubului digestiv superior, inclusiv manevre medicale pe tubul digestiv superior (endoscopie)
  • Inghitirea unui corp strain
  • Infectii ale tubului digestiv superior (inclusiv cu Helicobacter, Candida, HIV, parazitoze, leptospiroza)
  • Boli generalizate (febra tifoida, boala Crohn)
  • Intoxicatii cu arsenic, otravuri, alcool
  • Administrarea de medicamente (aspirina, antiinflamatorii nesteriodiene, cortizon, anticoagulante)
  • Intepaturi de paianjeni, muscaturi veninoase
  • Insuficienta renala cronica
  • Trombocitopenia
  • Tulburari de coagulare
  • Hemofilie sau alte boli de sange

Cum arata melena?

Scaunul melenic, cu sange digerat are urmatoarele caracteristici:

* Este moale ca pacura
* Este negru ca pacura
* Este lucios ca pacura
* Este urat mirositor

Simptome asociate cu melena

Melena se poate asocia cu urmatoarele simptome:

  • Dureri in capul pieptului
  • Pirozis
  • Greata
  • Varsaturi cu sange (hematemeza) proaspat sau digerat
  • Ameteli
  • Transpiratii
  • Scaderea tensiunii arteriale uneori cu lesin
  • Uneori tulburare de constienta (in ciroza hepatica)

Melena, complicatii

In general, la o persoana fara probleme medicale, pierderea 500-700ml de sange este bine tolerata de organism.

In situatia pierderilor mai mari, a bolilor asociate sau varstei inaintate, melena se poate insoti de alte simptome si semne care pot indica gravitatea situatiei prin care trece pacientul cu melena:

  • lipotimie
  • scaderea importanta a tensiuni arteriale unori cu soc hipovolemic
  • transpiratii reci
  • tahicardie
  • paliditate rece a pielii

Prezenta acestor semne trebuie sa indice transportul de urgenta la spital al persoanei respective.

Pierderea de sange, ducand la pierderea unei parti din transportorul de oxigen din organism, poate agrava unele probleme de sanatate – aparitia de crize anginoase la cardiaci, respiratia accelerata la cardiaci si pulmonari, scadere cantitati ide urina eliminata

Moartea in cazul pierderilor de sange prin melena poate sa apara in 8-10% din cazuri, in special in cazul melenei abundente cu pierdere rapida de sange aparute la persoane cu boli cardiace, cancere, insuficienta renala, ciroza, sau cu varsta de peste 60 de ani.

Alte cauze de scaun negru:

Nu orice scaun negru este melenic si inseamna ca se pierde sange din tubul digestiv.

Scaunul poate fi de culoare neagra mimand melena (melena falsa) si in alte situatii:

  • Afine
  • Spanac
  • Medicatie cu fier, bismut
  • Plumb
  • Preparate multivitamine care uneori contin si fier
  • Liquiritie

In aceste situatii scaunul negru nu se insoteste de alte simptome, nu este urat mirositor, si dispare relativ rapid daca nu se mai consuma alimentele sau medicamentele cauzatoare.

Melena – diagnostic

In mod obisnuit un medic cu oarecare experienta, si chiar un pacient care a mai avut melena, poate aprecia corect culoarea melenica a unui scaun.

In caz de dubiu, se poate face o analiza care sa arate daca exista sange in scuan.

Pentru diagnosticul cauzei melenie, sunt necesare explorari suplimentare:

  • endoscopie digestiva superioara
  • explorare radiologica cu bariu a esofagului stomacului si duodenului
  • explorarea cu capsula endoscopica
  • angiografia,etc

Melena – tratament

Desi nu in toate cazurile, melena reprezinta o situatie care poate evolua grav, cu risc de deces in cazul tratamentul tardiv sau bolilor asociate.

De aceea in cazul scaunelor negre si moi aparute intr-una din situatiile mentionate mai sus este necesar consult medical neintarziat.

Tratamentul melenei inseamna tratamentul cauzei sale, asociat cu administrarea de sange sau inlocuitori de sange. Uneori este nevoie ca hemoragia sa fie oprita prin manevre endoscopice (endoscopie digestiva superioara) sau operatie.

Melena – forum

Daca am melena pot sa iau orice medicament?

Daca aveti melena trebuie sa mergeti urgent la medic si sa urmati doar indicatiile medicului curant, care este responsabil de tratamentul dvs.

 

Autor: Dr Ditoiu Spital Fundeni -gastroenterolog-hepatolog

Sunt Dr Ditoiu Alecse Valerian, medic specializat in gastroenterologie, hepatologie, boli interne, endoscopie digestiva – colonoscopie in Romania, Olanda si Franta, doctor in medicina Din 1990 lucrez la Institutul clinic Fundeni Clinicade medicina interna avand peste 30 de ani de practica medicala, incepand cu medicina de familie la tara, medic specialist, medic primar si terminand cu doctoratul Sunt cadru universitar prin concurs, actualmente sef de lucrari la Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti, ingrijind cazuri de complexitate diferita – de la cele mai simple, pana la complicatii extreme- specifice acestei institutii medicale . De 20 de ani sunt Secretar General al Asociatiei Romane pentru Studiul Ficatului SCURT TRASEU PROFESIONAL: In 1982 – am absolvit Facultatea de medicina Generala a Universitatii de Medicina si Farmacie “Gr T Popa” Iasi, sef de promotie (media generala 10 – 50 de examene + diploma) poate vi se pare o lauda, dar a fost o munca imensa sase ani, si au fost 2500 de absolventi in promotia mea click → Diploma absolvire 1, Foaie matricola 2 In 1982 imediat dupa absolvire, am luat repartitie in Bucuresti pentru stagiatura In perioada 1982 -1985- medic stagiar la spitalele Cantacuzino, Colentina In perioada 1985-1988 nu a fost nici un concurs in tara, de aceea am fost medic de medicina generala la dispensarul rural, com Dorobantu Jud Calarasi In 1988 a fost primul concurs dupa patru ani, si am devenit prin concurs cercetator stiintific in specialitatea expertiza medicala si recuperarea capacitatii de munca la Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperarea Capacitatii de munca Bucuresti Tot in 1988 am promovat al doilea concurs de medic cercetator stiintific in specialitatea medicina interna la Institutul National de Medicina Sportiva Bucuresti In perioada 1988 – 1991 – am fost medic rezident la spitalele Cantacuzino, Carol Davila, Colentina si Fundeni din Bucuresti In 1991 am devenit medic specialist de boli interne Spitalul Fundeni In 1991 am promovat alr concurs de asistent universitar la Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti , Facultatea de medicina – Clinica de medicina Interna din Institutul Clinic Fundeni, condusa de profesorul Lucian Buligescu In perioadele 1992 – 1995 si 1997-1998 am fost si medicul personalului din Institutul clinic Fundeni In 1993 – am urmat specializarea in endoscopie digestiva superioara, colonoscopie cu profesorul Alexandru Oproiu, cu supraspecializari ulterioare in Olanda (1993) Franta (1996 si 1998) si Romania In 1996 am devenit medic primar boli interne In 1996 am promovat examenul de medic specialist gastroenterologie – a doua specialitate In anul 2000 am devenit medic primar gastroenterologie Tot in anul 2000 am devenit doctor in stiinte medicale – gastroenterologie, conducatorul doctoratului fiind profesorul Lucian Buligescu, cel mai mare hepatolog din Romania in acel moment. In anul 2001 am promovat alt concurs de sef de lucrari la Universitatea de medicina si Farmacie “Carol Davila” din Bucuresti Clinica Medicala Fundeni In peste 30 de ani de practica medicala am efectuat cca 150. 000 de consultatii medicale 65.000 endoscopii digestive superioare 20.000 de colonoscopii peste 1000 de biopsii hepatice

4 Comentarii

  1. Pingback: Medicina online: boli interne, gastroenterologie, endoscopie digestiva superioara, colonoscopie » Blog Archive » Anemia: cauze, mecanisme de aparitie, diagnostic, principii de tratament

  2. Buna ziua, doresc sa -mi spuneti daca NONI este bun in cazul meu avand melena superioara- mai bine zis pina la stomac ( posibil esofag ).

    Multumesc anticipat

    .

  3. Pingback: De ce poti sa ai anemie | Medic gastroenterolog la Fundeni

Lasă un răspuns

Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *.