Daca aveti astfel de probleme va puteti programa pentru o a doua opinie medicala la Dr Ditoiu, medic cu 30 de ani de experienta la Spitalul Fundeni. Secretariat 0758751841 (8-20)

Greutatea corporala si sanatatea sau boala

Dr Ditoiu Alecse Valerian, gastroenterolog hepatolog Bucuresti

La o persoana adulta sanatoasa, greutatea corpului este – in mod teoretic- o caracteristica destul de constanta, ca si analizele de laborator.

Asa cum modificarea unei analize poate sa reprezinta un semn de boala, si modificarea greutatii corpului (in plus sau minus) poate reprezenta un simptom de proasta functionare a organismului sau de boala, si de aceea nu trebuie neglijata.

Ca si in cazul modificarii analizelor si in cazul modificarilor de greutate organismul reactioneaza, incercand sa readuca situatia la normal.

In cazul in care prin reactia sa, organismul nu reuseste normalizarea situatiei, incearca -prin diferite mecanisme- sa se adapteze la noua situatie.

Organismul uman functioneaza datorita schimbului de energie cu mediul exterior, daca nu ar avea energie, organismul nu ar putea supravietui.

Cat ardem si cat mancam

In mod normal bilantul energetic al organismului uman  ar trebui sa fie echilibrat, adica cantitatea de energie introdusa in organism prin alimentatie, trebuie sa fie egala cu cantitatea de energie consumata de organism pentru supravietuirea celulara (cca 70% din toata energia), la care se adauga cantitatea de energie consumata de organism in relatia sa cu mediul (efort fizic +adaptarea la temperatura mediului extern+ energia consumata pentru utilizarea alimentelor).

Deoarece energia consumata de organism pentru propriile nevoi (pentru supravietuire) este fixa la o anumita persoana (aprox 20kcal/kg/zi , deci cam 1400 kcal/zi), surplusul de calorii adus de alimentatie, trebuie ars prin efort fizic, sau prin repararea unor stricaciuni ale organismului (vindecarea unor boli, febra,, etc).

Energia provenita din alimente si neconsumata de organism, este stocata in special sub forma de tesut gras.

Aceasta grasime poate fi mobilizata la nevoie – in conditiile in care alimentatia nu aduce cantitatea de energie necesara in acel moment organismului, sau consumul sau de energie este crescut, din diferite motive (efort fizic, boala, necesitatea adaptarii la conditiile de mediu, piederi energetice, etc).

Rezulta logic ca cresterea in greutate prin tesut adipos nu are decat doua mecanisme: cresterea cantitatii de alimente consumate si sedentarismul (sau efort fizic mai mic decat energia inghitita).

Din pacate, supraalimentatia din epoca moderna si sedentarismul, fac ca evolutia catre obezitate sa fie o regula.

Cum se scade in greutate sanatos

Singura cale prin care se poate reduce cantitatea de tesut gras, este realizarea unui bilant energetic negativ , cu alte cuvinte consumul unei cantitati mai mici de energie (alimente), asociat cu cresterea cantitatii de energie „arsa” (adica efort fizic mai mare).

Restul… preparate medicamentoase, ceaiuri, ierburi, capsule, retete  au mai putin importanta.

De ce te ingrasi la loc dupa ce ai slabit?

O descoperire interesanta releva ca butada medicala „este mai usor sa previi decat sa tratezi” este valabila si in cazul greutatii excesive.

Fiecare am observat ca odata ce ai luat in greutate, dai greu jos,  mult mai greu decat ar arata un simplul calcul matematic/

Asta se intampla pentru ca organismul are tendinta sa pastreze nemodificate caracteristicile sale care exista de o oarecare perioada, deci are tendinta sa isi pastreze greutatea sa de „cursa lunga” indiferent daca este mai mare sau mai mica decat ar trebui. De exemplu, pentru a lua in greutate 1kg de grasime, este nevoie sa mananci 9000kcal.

Pentru a da jos 1kg de grasime, trebuie sa „ardeti” prin efort fizic cel putin 10.500 de calorii, practic cu 15- 20% mai mult decat se calculeaza teoretic.

De aceea ca sa iei in greutate trebuie sa manaci aparent putin, iar ca sa dai jos din greutate trebuie sa faci eforturi mai mari decat socoteala pe care ti-o faci.

Pe de alta parte, scaderea in greutate daca este data de o boala poate fi mult mai mare decat cea prevazuta prin simplul calcul energetic al diferentei dintre cantitatea de alimente consumata (caloriile inghitite) si cantitatea de calorii consumata de organism.

Indicele glicemic si greutatea corporala

Organismul animal are capacitatea de a transforma proteinele, glucidele sau lipidele una in alta in cadrul unui circuit metabolic (Krebs), astfel incat desi mananci numai ierburi (ca rata sau vaca) ai si grasime si zahar in sange. Carbohidratii nearsi prin efort sunt transformati in grasime (energie depozitata), pentru a fi folositi ulterior.

In mentinerea unei greutati corporale stabile, este extrem de important indicele glicemic al alimentelor

Toate alimentele contin carbohidrati sau zaharuri – glucoza, fructoza sau sucroza.

Carbohidratii alimentari sunt de trei feluri:

· zaharurile – carbohidrati dulci c-glucoza, fructoza, galactoza si sucroza;

· amidonul – sunt molecule de glucoza cu lant lung care trebuie sa fie descompuse in glucoza, in sistemul digestiv;

· fibrele – nu sunt digerabile dar bacteriile din tubul digestiv le folosesc

Principalul scop al carbohidratilor in dieta este sa ne ofere energie, ei fiind  descompusi rapid in glucoza, care poate fi folosita, la randul ei, ca energie.

Fibrele nu se digera si  nu ofera energie dar  hranesc bacteriile prietenoase din tubul digestiv.

Aceste bacterii bune pot folosi fibrele pentru a produce acizii grasi pe care unele dintre celulele noastre le folosesc pe post de energie.

Indicele glicemic reprezinta o clasificare a carbohidratilor, pe o scara de la 0 la 100, in functie de masura in care ei cresc glicemia dupa ce au fost consumati.

Zaharurile pot fi clasificate in functie de indicele glicemic astfel

  • alimente cu indice glicemic mare (carbohidrati „rai“) cu indice glicemic 70 – 100
  • alimente cu indice glicemic moderat cu indice glicemic 56=69
  • alimente cu indice glicemic scazut cu indice glicemic sub 55

Cand alimentul ajunge in farfurie, indicele glicemic poate sa difere, in functie de anumiti factori, cum ar fi:

  • modul de preparare – grasimea, fibrele si acizii, cum ar fi zeama de lamaie sau otetul scad indicele glicemic; fierberea indelungata a alimentelelor cu amidon precum pastele, creste idexul lor glicemic . Vedem ca italienii consuma paste dar nu se ingrasa, insa pastele lor sunt cam … tari pentru gustul nostru, in Romania pastele trebuie sa fie bine firte, moi, flescaite
  • cat de copt sau crud este fructul sau leguma – indicele glicemic al fructelor, cum sunt bananele creste foarte mult pe masura ce acestea se coc
  • indicele glicemic global au unui pranz este in functie de alimentele pe care le mananci la acel pranz – poti sa reduci indicele glicemic total al unei mese, combinand un aliment cu indice glicemic mare cu altele cu indice glicemic mic

In plus, unele elemente ca varsta, activitatea fizica sau sedentarismul, sau viteza de digerare a alimentelor (determinata genetic dar si de modul de asociere a alimentelor la o masa)) pot influenta modul in care organismul arde sau stocheaza carbohidratii.

Carbohidratii bogati in fibre  sunt sanatosi, iar cei procesati si carora li s-au indepartat fibrele sunt extrem de nesanatosi si pot provoca cresteri bruste ale glicemiei.

In general alimentele care sunt mai apropiate de starea in care se gasesc ele in natura (prelucrarte termica mai puti, nedecorticat, nepurificate)sunt mai usor de procesat de organism, pentru ca este obisnuit de mii de ani cu ele, si asta face ca indicele lor glicemic sa fie mai mai mic decat cel al alimentelor rafinate, procesate sau preparate termic indelung.

De ce este important indicele glicemic?

Organismul functioneaza cel mai bine din punct de vederfe energetic atunci cand glicemia  este constanta, normala.

Cand glicemia scade prea mult, persoana sa aiba simptomele hipoglicemiei (astenie,  senzatia sporita de foame, transpitatii tremuraturi)

Daca glicemia creste prea mult, pancreasul incearca sa o scada secretand mai multa insulina, iar daca acest lucru se repeta prea des si pe termen lung, pancreasul se epuizeaza (durata sa de functionare nu este nelimitats) si apare diabetul zaharat.

Pe termen scurt, alimentele cu index glicemic crescut dau o glicemie mare, care  initial da mai multa energie, dar pe masura ce glicemia creste si nu este consumata prin efort fizic, zaharul se depune pe corp ca grasime, fapt care face ca glicemia sa scada, si reapare  senzatie sporita de foame.

Despre mine  

Sunt Dr Ditoiu M Alecse Valerian, medic primar boli interne, gastroenterologie, hepatologie si endoscopie digestiva, sunt doctor in medicina.

Dupa terminarea facultatii cu summa cum laude, primul pe tara cu medica generala zece (sef de promotie), am facut 3 ani de stagiatura in Bucuresti, apoi 3 ani la tara la dispensar, apoi am intrat prin concursuri succesive la Centrala Industriei Medicamentelor si Preparatelor Cosmetice, Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperarea Capacitatii de munca, Institutul national de Medicina Sportiva, Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila” Bucuresti si Institutul clinic Fundeni Bucuresti.

Acum am peste 38 de ani de practica medicala., din care 30  de ani de experienta in cel mai mare spital din Romania, Spitalul Fundeni ingrijind cazuri de complexitate diferita – de la cele mai simple, pana la complicatii extreme- specifice acestei institutii medicale.

Tot cca 30 de ani de experienta am si  la Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti, pregatind pentru profesia medicala mii de studenti la medicina (unii au ajuns acum profesori, sefi de sectie sau directori de spital), medicii rezidenti si specialisti.

Unde lucrez acum?

In prezent imi folosesc aceasta vasta experienta medicala avand un cabinet de consultatii gastroenterologie si hepatologie in Clinica Sante din Bucuresti.

Ce bolnavi vin la consultatii?

Cam 90% dintre bolnavii pe care ii vad la cabinet nu au fost niciodata la mine la spital.

Multi dintre ei nu au mai fost la medic, dar altii vor o a doua opinie medicala si unii nemultumiti  de perioadele lungi de asteptare si lipsa de timp a medicilor din spitale.

Unii nu prea stiu care este starea lor de sanatate desi au fost in spitale, dar datorita aglomerarii extreme de aici, medicii nu au avut timp sa discute cu ei, sa le spuna ce au, cat de grav este, ce sa faca mai departe, cand sa intrerupa tratamentul, ce controale sa faca ,etc, (acest lucru este obisnuit in spital, stiu bine acest lucru din experienta de 30 de ani de spital Fundeni)

Unii vin din alte tari (evident sunt romani) unde locuiesc acum, si nu prea sau adaptat la asistenta medicala de acolo (in special din Anglia, Germania, Suedia, Norvegia, Irlanda, Moldova, SUA, Canada, si mult mai putini din Franta, Spania sau Italia).

Foarte multi sunt tineri, unii studenti, cu probleme nu foarte grave dar persistente, dar vad si pacienti cu mari probleme de sanatate, in special bolnavi hepatici.

Cel mai des solicita consultatii bolnavi cu gastrita, probleme cu colecistul – frecvent pietre la fiere-ulcer, boala de reflux gastroesofagian, ciroza, steatoza hepatica, hepatita cronica virala B sau C, dar deseori nu au un diagnostic si vin pentru simptome persistente- dureri abdominala, balonare, diaree sau constipatie, scadere in greutate, scaune cu sange, greata, transaminaze mari, noduli in ficat sau modificari de fiere gasite la ecografie, etc.

Ma asteptam ca, dupa ce am vazut zeci de ani bolnavi cu cela mai diverse, grave si ciudate boli in spitalul Fundeni, activitatea de acum sa mi se para banala si plictisitoare. Partea interesanta este ca acum activitatea mi se pare parca mai atractiva, asta pentru ca am timp suficient sa cunosc in detaliu situatia medicala a bolnavilor si sa cunosc si omul nu numai bolnavul si pe de alta parte, bolile fiind mai putin grave, bolnavii pleaca mai ….veseli de la mine, este desigur  mai placut sa dai vesti bune decat proaste…

Va urez sanatate maxima si… sa nu aveti nevoie de medic, decat pentru controalele de rutina

Am multi pacienti la cabinet dupa cca 4 decenii de activitate medicala , pe unii ii stiu de mult timp, altii vin cu rudele, sau isi trimit prietenii cu probleme de sanatate, de aceea programarile sunt la 5-15 zile de la solicitare. Cat timp am lucrat la spitalul Fundeni, era destul de greu pentru cineva sa ajunga la mine la consult datorita aglomerarii si accesului dificil la spital (acum ar fi fost practic imposibil). Acum accesul este relativ facil, liber.

Pentru aceste persoane care nu au situatia medicala lamurita si vor sa vina la consult pentru o a doua opinie medicala pentru problemele de sanatate, programarea se poate face la numarul de telefon de pe site 0758 751 841,  sau direct apasand butonul din josul ecranului stanga al telefonului mobil.

In dreapta aveti butonul cu harta localizarii clinicii, sau prin formularul de solicitare programare on line care este in partea dreapta sus a paginii de web

Pentru ca boala nu prea are zile libere (ba uneori problemele apar chiar in zilele cand esti tu liber si ai vrea sa pleci…. la munte) secretariatul de programari raspunde la telefon zilnic de la ora 8 la 20, inclusiv  in weekend, iar in caz de graba incercam sa facem programarea chiar in ziua solicitarii sau in ziua urmatoare  in limita locurilor disponibile.

Aici puteti posta un comentariu referitor la tema articolului de mai sus

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

PROGRAMARE
CLINICA harta
%d blogeri au apreciat: