Clinica privata de gastroenterologie Bucuresti | Endoscopie digestiva superioara | Colonoscopie | Medicina interna |

 
Autor: Dr Ditoiu, Spitalul Fundeni

Ce este Clostridium difficile?

Clostridium  difficile este o bacterie (nu este virus) care se poate localiza la nivel intestinal, cauzand inflamatia acestuia si de obicei diaree prelungira care nu prea se poate rezolva cu tratamentul uzual si regim alimentar.

Cum se ia Clostridium difficile?

De obicei aceasta bacterie nu se afla in mod normal in intestin, desi exista putine persoana care sunt purtatoare ale bacteriei, fara sa aiba simptome (2-3% dintre adulti si 70% dintre copii au aceasta bacterie fara sa aiba boala, fiind purtatori asimptomatici). Bacteria ajunge in intestin pe care bucala, odata cu alimentele, frecvent provenind din mediul spitalicesc.

Cum apare infectia cu Clostridium difficile?

Cel mai frecvent Clostridium difficile este descoperit la persoanele care iau antibiotice, deseori nejustificat. Aceste antibiotice distrug flora intestinala normala intestinala, care are rol de protectie a intestinului si ajuta la digestie, dar nu distrug si Clostridium difficile, care este mai rezistent.

Antibioticele dupa care poate urma infectia cu Clostridum Difficille sunt de obicei cefalosporinele, ampicilina, amoxicilina si clindamicina, iar cele mai putin implicate antibiotice in aceasta infectie sunt eritromicina, claritromicina, azitromicina, penicilina.

Ocazional infectia cu Clostridium difficile poate sa apara si dupa aminoglicozide, norfloxacina, ciprofloxacina, biseptol, metronidazol, cloramfenicol, tetraciclinna, imipenem sau meropenem.

Daca pacientul are o imunitate normala a mucoasei intestinale (productie buna de IgG) infectia nu se manifesta.

Daca productia de IgG la nivelul mucoasei colonului nu este corespunzatoare, bacteria nu este distrusa, se inmulteste necontrolat producand toxinele A si B care dau simptomele in special diareea.

Cine poate face infectia cu Clostridium difficile?

Pentu ca cineva sa faca o infectie cu Clostridium difficile este nevoie de doua lucruri: sa aiba de unde sa ia infectia (sau sa fie purtator de microb) si sa aiba factori care sa permita inmultirea acesteia-cade exemplu imunitate scazuta, leziuni ale mucoasei intestinale, aciditate scazuta in stomac (nui mai distruge microbul), etc.

De obicei bacteria da boala la persoana in varsta de peste 60 de ani, la care si evolutia este grava, cu mortalitate ce poate ajunge pana la 25-30%. S-a stabilit ca o persoana de peste 65 de ani are risc de 10 ori mai mare sa faca infectia cu clostridium decat un tanar.

In afara de varstnici, sunt si alte persoane cu risc de a face boala:

  • Persoane cu imunutatea scazuta din diferite motive
  • Persoane cu leziuni intestinale
    • boli inflamatorii intestinale
    • enterocolita necrotizanta
    • boala Hirschprung
    • ischemie intestinala
  • Persoane cu aciditate gastrica scazuta
    • tratamentul prelungit al hipersecretiei gastrice cu medicatie gen omeprazol, pantoprazol si similare
    • persoane care au tub de aspiratie gastrica pentru mai mult timp
  • Situatii in care este posibila contaminarea cu clostridium
    • spitalizari repetate
    • spitalizari prelungite
    • lipsa igienei obisnuite alimentare

Ce boli poate da Clostridium difficile  clostridium difficile

Clostridium difficile este periculos pentru ca secreta doua toxine (A si B), care cauzeaza inflamatia mucoasei colonice.

Dupa inghitirea microbului, pot urma doua situatii: distrugerea lui de catre flora intestinala sau sistemul imun al persoanei infectate, fara a face boala, sau inmultirea microbului cu aparitia bolii (vezi schema).

Astfel, se poate spune ca exista urmatoarele  forme de infectie:

  • Starea de purtator sanatos (asimptomatic), nu se trateaza
  • Boala cu diaree moderata, ce se rezolva singura cu oarecare regim
  • Colita pseudomenbranoasa (cea mai frecventa si cunoscuta forma de boala )
  • Colita fulminata, cu risc mare de deces

Cum evolueaza infectia cu clostridium difficile?

Ecolutia infectiei  cu Clostridium difficile este urmatoarea:

  • cca 80% se vindeca fara probleme si nu mai repeta aceasta infectie
  • cca 20% din persoanele care au avut infectia cu clostridium difficile (care au factori de risc suplimentari) fac infectii repetate cu vindecare foarte dificila sau agravare.

Clostridium difficile – simptome

Simptomele infectiei cu clostridium difficile sunt de obicei urmatoarele:

  • Diaree apoasa 3-15 scaune zilnic
  • Crampe abdominale
  • Febra
  • Sange in scaun
  • Greata
  • Simptome de deshidratare
  • Scaderea poftei de mancare
  • Scadere in greutate

Clostridium difficile – confuzii de diagnostic:

Infectia cu clostridium difficile se poate confunda cu alte boli care au simptome asemanatoare:

  • Boala Crohn sau alte boli inflamatorii intestinale
  • Diverticulita
  • Gastroenterita de alte cauze (salmonella shigella, vibrioni, virusuri, etc)
  • Infectii intraabdominale
  • Colon iritabil
  • Sindroame de malabsorbtie
  • Megacolonul toxic

Clostridium difficile – diagnostic

In majoritatea cazurilor infectia cu acest microb apare dupa tratament cu antibiotice pentru diferite boli, dar simptomele pot sa apara la mai multe saptamani sau chiar luni dupa infectie.

Cele mai frecvent simptomele apar imediat dupa inceputul tratamentului cu antibiotice, dar si la 10 saptamani de la terminarea antibioticelor.

In general un medic se gandeste la infectia cu Clostridium difficile atunci cand un pacient are diaree care a  aparut la 72 de ore de la internarea in spital, sau a facut tratament cu antibiotice in ultimele doua luni.

In mod obisnuit se folosesc pentru diagnosticul bolii urmatoarele analize pentru diagnosticul bolii sau al complicatiilor:

  • Culturile germenului din scaun cresc greu (de aceea se si numeste difficile)
  • Determinarea glutamat dehidrogenazei (care este produsa de Clostridium difficile) prin metode imunologice (EIA sau PCR) sau aglutinare pe latex poate pune diagnosticul in peste 85% din cazuri
  • Determinarea citotoxinelor A si B in scaun, este un test scump.
  • Colonoscopia poate evidentia pseudomembranele, vizibile ca zone galbui albicioase de 2-10mm, zone eritematoase (rosii) sau edematoase (umflate). Pseudomembranele apar in 15-25% din cazuri in forma obisnuita de boala si in 90% din cazuri in formele grave; exista si cazuri cu colonoscopie normala; colonoscopia este mai putin utila pentru diagnostic decat celelalte explorari – vezi poza
  • Alte explorari ininfectie cu clostridium difficile
    • Ionograma sanguina (pot sa apara tulburari hidroelectrolitice)
    • Albumina serica (poate sa scada)
    • Leucocitele din sange (pot fi crescute)
    • Hemoragiile oculte in scaun pot fi prezente, leucocitele in scaun sunt crescute in jumatate din cazuri

Complicatiile infectiei cu clostridium difficile

Cele mai frecvente complicatii care pot saapara in cadrul infectiei cu clostridium difficile sunt:

  • Deshidratarea -diareea severa poate fi urmata de deshidratare, iar tensiunea arteriala poate sa scada pana la un nivel periculos cu soc hipovolemic
  • Insuficienta renala – poate sa apara datorita scaderii tensiunii arteriale care nu mai permite rinichiului sa filtreze sangele si deci sa producaurina.
  • Megacolonul toxic  – consta in distensia colonului datorita gazelor din intestin, evolutia putand face necesara intecventia chirurgicala, existand si riscul de deces.
  • Perforatia intestinala

Infectia cu Clostridium difficile – tratament

Tratamentul infectiei intestinale cu Clostridium difficile se face astfel:
  • In primul rand trebuiesc oprite antibioticele care au cauzat colonizarea intestinului cu bacteria respectiva; aceasta masura poate fi suficienta in unele cazuri, ducand la disparitia bolii in cca 20% din cazuri; daca simptomele se amelioreaza doar dupa oprirea antibioticelor, pacientul trebui urmarit 48 de ore pentru a se evalua evolutia simptomelor.
  • Este necesara inlocuirea pierderilor de substante prin scaunele diareice frecvente (apa, electroliti, alte substante nutritive)
  • Antibioticele impotriva Clostridium difficile se administreaza timp de 7 – 10 zile (vancomicina, metronidazol,  sau uneori bacitracina, teicoplanina, rifamixina, Fidaxomicin sau rifampicina)  in cazurile cu febra, leucocite mult crescute, dureri abdominale mari, chiar in absenta diareei
  • Colestiramina, poate ajuta la scaderea numarului de scaune diareice
  • Probioticele pot fi de folos – Saccharomyces boulardii, Lactobacillus plantarum
  • In cazurile in care nu se rezolva simptomele cu metodele mentionate, se poate ajunge la transplant de materii fecale
  • Interventiile chirurgicale pot fi necesare in cazurile grave, cu inflamatia colonului care nu se rezolva cu medicamente,  megacolon toxic, perforatie intestinala, necroza colonului , coagulare intravasculara diseminata sau insuficienta multipla de organe; se rezeca o parte din colon.
  • Anticorpii monoclonali impotriva toxinelor bacteriei sunt utile in tratament, la fel imunoglobulinele umane administrate iv,  dar nu sunt curent utilizati.
 Clostridum difficile regim alimentar

Regimul alimentar este important in infectia cu clostridium difficile. El este asemanator cu regimul din diareea obisnuita, dar mult mai atent respectat

Desi indicatiile generale de regim sunt mentionate mai jos, pentru un anumit pacient regimul alimentar se stabileste personalizat de catre medicul care il ingrijeste in acel moment.

  • Este important să se consume o cantitate adecvată de lichide pentru a contracara pierderea de fluide de la diaree.
  • Lichidele ar trebui să conțină apă plata sau minerala cu sare, sucuri cu zahăr dar nu foarte concentrat.
  • Sucurile de fructe și băuturile răcoritoare aromatizate trebuiesc diluate , se poate folosi ceai de menta sau musetel
  • Se poate manca biscuiti simpli, covrigei sarati, grisine, ciorbe sau supe cu mult orez, fidea si morcovi (supe-creme)
  • Se mai poate manca pilaf de orez cu morcovi, cartofi fierti natur, legume fierte, banane, kaki, paine alba prajita, branza telemea, mere coapte, gratar de pui, iaurt cu lactobacillus, coacaze sau afine uscate .
  • Banane, mere – sunt bune pentru continutul in potasiu care se pierde prin scaun
  • Paine prajita pe gratar
  • O modalitate de a judeca eficienta hidratarii este de a observa culoarea urinei și cât de frecvent urineaza pacientul.
    • În mod normal, urina ar trebui să fie galben deschis sau aproape incoloră.
    • O persoană care este bine hidratata urineaza la fiecare 3-5 ore în mod normal.
    • O persoană care urineaza mai rar sau are urina galben închis este probabil insuficient hidratata, si ar trebui să bea mai multe lichide.
  • Dacă pacientul este deshidratat și nu poate să bea lichide suficiente, o soluție de rehidratare poate fi administrata intravenos.

Se evita in aceasta perioada:

  • Grasimile de orice fel, inclusiv samantana, iaurtul gras sau untul
  • Laptele dulce
  • Dulciurile de orice fel, inclusiv sucurile dulci
  • Fructele si legumele crude (nefierte) in afara de banane si mere
  • Tocaturile, prajelile, alcoolul, condimentele
  • Muraturile, maioneza, salatele cu mult ulei, varza, fasolea, vinetele

Dr Ditoiu Alecse Valerian Spitalul Fundeni Clinica Medicala

Autor Dr Ditoiu, Fundeni Bookmark and Share
 

17 comentarii

  1. mihaela stoian August 20, 2014 at 7:52 pm

    Tatăl meu in vârstă de 72 ani după un tratament cu antibiotice impotriva unei pneumonii a fost diagnosticât cu clostridium tratat cu vancomicina 10 zile dupa 5 zile simptomele au reapărut dar cu intensitate si stare generala foarte proasta(febra, inapetenta ,deshidratare,stare de lipotimie ).deoarece este sub tratament pt afecţiuni cardiace ,diabbetic nid,sialtele avem nevoie de ajutorul dvs si vrem sa ajungem cât mai curând la bucureşti .acum este internat sub tratament cu vancomicina si metronidazol.nu pot sadau informatii despre tulpina

     
  2. Madalina June 10, 2014 at 10:33 pm

    BUna seara! Tatal meu a fost contaminat cu aceasta bacterie, simptomele aparandu-i la o zi dupa ce a fost operat la colon. A urmat tratamentul cu vancomicina (10 zile), metronidazol, enterolactis plus si si.a revenit (are aproape o luna de la terminarea acestuia). Intre timp, la biopsie, am descoperit ca tumora extirpata era de natura canceroasa si acum trebuie sa inceapa un alt tratament, de data asta cu citostatice. Am vb cu dr oncolog care mi.a spus ca nu poate recidiva bacteria de la citostatice, totusi eu tocmai ce am citit ca se poate acest lucru. Care este parerea dvs.? Astept cu nerabdare raspunsul dvs.

     
    • Dr Ditoiu -Spital Fundeni June 11, 2014 at 6:32 am

      Raspuns automat
      Date teoretice despre problema care va intereseaza aveti in acest articol.
      Aplicarea practica a datelor teoretice la un caz particular, nu se poate face automat pe net.

       
  3. ocunschi January 2, 2014 at 1:42 pm

    buna ziua.mama mea a fost operata de neoplasm sigmoidian in data de 12.11.2013.dupa externare au aparut diareea,greata,voma,crampe digestive.am tot fost la docctor,intr-un final a fost diagnosticata cu clostridium difficile,i s-a prescris metronidazol cps 250mg de 6 ori pe zi timp de 14 zile.la incetarea tratamentului dupa 2 zile au aparut din nou scaunele moi,crampele,greata si febra.am luat legatura cu dr.curant si i s-a recomandat din nou aceiasi schema de tratament.acum mai sunt 2 zile pana la incetarea lui si nu stim ce sa facem dc reapare simptomatologia.am dori un conscult de specialitate la un domn doctor care a tratat acest microb.
    va multumesc

     
  4. Dana Negrila September 13, 2013 at 3:02 pm

    Buna ziua! Fetita mea a fost diagnosticata cu infectie cu clostridium difficile. Este vorba de un copil in varsta de 6 ani cu probleme digestive inca de la nastere, cu un colon spastic si multiple infectii digestive tratate de cateva ori cu antibiotic: negram,sumetrolim,cefort, ciprinol si colistin si de cele mai multe ori s-au ameliorat in urma regimului si a tratamentului cu ercefuryl. Din pacate echilibrul fragil in care era pana acum 3 luni a fost perturbat si s-a finalizat cu o infectie cu clostridium difficile diagnosticata destul de tarziu. In prima faza am incercat sa o restabilim cu regim, insa fara succes. A primit 7 zile vancomicina, scaunele s-au reglat cat de cat in sensul ca aveau aspect relativ normal, nu mai aveau mucus uin exces, si mirosul nu mai era asa puternic. Dupa ce am intrerupt tratamentul simptomele au revenit in 3 zile. reincercarea de afi reechilibrata cu regim nu a avut succes si atunci am reinceput tratamentul cu vancomicina. Nu tolereaza Saccharomyces boulardi, are scaune diareice. Intrebarea mea este: ati tratat cazuri de recaderi cu clostridium administrind imunoglbuline umane, dupa cum este mentionat in articolul dvs? La dvs. in clinica folositi procedura de transplant de materii fecale? Va ocupati si de copii? Puteti sa-mi dati cateva sfaturi ? Va multumesc!

     
  5. Danut Raluca July 28, 2013 at 10:25 pm

    Buna ziua, va rog sa ma ajutati si pe mine cu un sfat : sotul meu a fost diagnosticat cu Clostridium Difficile, e in tratament de cateva zile cu vancomicina si metronidazol si ia si Eubiotic, nu mai are scaune diareice, doar 2 scaune normale pe zi, tine regim alimentar, dar el este f slabit deoarece acum 3 sapt a suferit o operatie si a avut mici complicatii. Spuneti-mi va rog pot sa-i dau compoturi in afara de cel de mere, gem de afine, peste? Sincer ar manca non stop la cat e de slabit. Va multumesc anticipat

     
  6. Filipescu Simona June 7, 2013 at 11:15 am

    Buna ziua, va rog frumos sa-mi spuneti, daca mama mea a fost diagnosticata cu Clostridium difficile, si tratamentul nu are rezultate, dumneavoastra efectuati acea procedura numita Transplant de materii fecale?

     
  7. jucan daniela April 4, 2013 at 5:07 pm

    Buna ziua , va rog daca cititi acest comentariu sa-mi dati un sfat.Am fost internata , in spital am luat virusul clostridium difficile dupa spusele medicului de la Infectioase si tratamentul acordat, dar facindu-mi analizele la analize rezultatul a fost NONREACTIV.Dupa 10 zile de tratament , la 3 zile bacteria a recidivat , acum am inceput iar tratamentul cu metronidazol arena 250mg si enterol ca-n prima faza si sper sa ma refac .Va rog din suflet daca cititi acest comentariu sa-mi dati si dvs. un sfat.va multumesc foarte mult,sanatate.

     
    • Dr Ditoiu -Spital Fundeni April 4, 2013 at 9:03 pm

      Raspuns automat
      Sfaturi in infectia cu Clostridium difficile

      In primul rand trebuiesc oprite antibioticele care au cauzat colonizarea intestinului cu bacteria respectiva; aceasta masura poate fi suficienta in unele cazuri, ducand la disparitia bolii in cca 20% din cazuri; daca simptomele se amelioreaza doar dupa oprirea antibioticelor, pacientul trebui urmarit 48 de ore pentru a se evalua evolutia simptomelor.
      Este necesara inlocuirea pierderilor de substante prin scaunele diareice frecvente (apa, electroliti, alte substante nutritive)
      Antibioticele impotriva Clostridium difficile se administreaza timp de 7 – 10 zile (vancomicina, metronidazol, sau uneori bacitracina, teicoplanina, rifamixina, Fidaxomicin sau rifampicina) in cazurile cu febra, leucocite mult crescute, dureri abdominale mari, chiar in absenta diareei
      Colestiramina, poate ajuta la scaderea numarului de scaune diareice
      Probioticele pot fi de folos – Saccharomyces boulardii, Lactobacillus plantarum
      In cazurile in care nu se rezolva simptomele cu metodele mentionate, se poate ajunge la transplant de materii fecale
      Interventiile chirurgicale pot fi necesare in cazurile grave, cu inflamatia colonului care nu se rezolva cu medicamente, megacolon toxic, perforatie intestinala, necroza colonului , coagulare intravasculara diseminata sau insuficienta multipla de organe; se rezeca o parte din colon.
      Anticorpii monoclonali impotriva toxinelor bacteriei sunt utile in tratament, la fel imunoglobulinele umane administrate iv, dar nu sunt curent utilizati.

      Regimul alimentar in infectia cu Clostridum difficile si diaree

      Este important să beti o cantitate adecvată de lichide pentru a contracara pierderea de fluide de la diaree. Fluidele ar trebui să conțină apă, sare, zahăr dar nu foarte concentrat.

      Sucurile de fructe și băuturile răcoritoare aromatizate diluate , ceai de menta sau musetel împreună cu biscuiti simpli, covrigei sarati, grisine, ciorbe sau supe cu mult orez, fidea si morcovi (supe-creme) pot fi, de asemenea, acceptabile. Se mai poate manca pilaf de orez cu morcovi, cartofi fierti natur, legume fierte, banane, kaki, paine alba prajita, branze telemea, mere coapte, gratar de pui, iaurt cu lactobacillus, coacaze sau afine uscate, .

      O modalitate de a judeca eficienta hidratarii este de a observa culoarea urinei și cât de frecvent urineaza pacientul. În mod normal, urina dvs ar trebui să fie galben deschis sau aproape incoloră. O persoană care este bine hidratata urineaza la fiecare 3-5 ore în mod normal. O persoană care urineaza mai rar sau are urina galben închis este probabil insuficient hidratata, si ar trebui să bea mai multe lichide.

      Dacă pacientul este deshidratat și nu poate să bea lichide suficiente, o soluție de rehidratare poate fi administrata intravenos.

       
  8. zorlentan gabriela February 22, 2013 at 4:50 pm

    daca am stat aproape de o persoana care are clostridium, ma pot contamina si eu si daca da, dupa cat timp apar primele semne. Am pus mana doar pe clanta si pe telecomanda.
    multumesc

     
  9. Pingback: Medicina online: boli interne, gastroenterologie, gastroscopie, colonoscopie, hemoroizi … » Blog Archive » Transplantul de materii fecale: clisma cu fecale si refacerea florei bacteriene

Leave a Reply

Your email address will not be published.

 
 

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

 

Theme by HermesThemes

Reproducerea materialelor interzisa © 2008-2013 Gastroenterologie si endoscopie digestiva. All Rights Reserved

Powered by wordpress plugins developed by www.wpdevelop.com

Preluarea oricarei parti din materialul de pe site este interzisa fara acordul prealabil scris al autorului aici copyright