Despre dr Ditoiu, programari, contact

Enterocolita acuta, enterocolita cronica

Enterocolitis (engl)

Enterocolita este definita ca inflamatie a intestinului subtire (enterita) si gros (colita), ce poate fi intalnita intalnita la orice varsta si poate avea cauze variate.

Cauzele enterocolitelor:

  1. Microbiene – orice microb poate da enterocolita, microbii ajund in intestin cu alimente stricate sau contaminate (de exemplu alimente nepreparate termic – salate, fructe, legume, oua nefierte, alimente preparate cu maini nespalate), apa, obiecte contaminate bagate in gura, contaminate prin muste, etc; deoarece microbii se inmultesc mai usor la caldura, enterocolite de cauza alimentara sunt mult mai frecvente in zonele cu climat cald iar la noi in anotimpul calduros.
  2. Substante chimice care ajung in tubul digestiv – arsenul, fosforul, mercurul, uleiurile volatile substante toxice din ciuperci, etc;
  3. Substante cu concentratii sau temperaturi greu de suportat de tubul digestiv (prea dulci, prea sarate, prea reci, prea calde, etc)
  4. Medicamente – peste 600 de medicamente pot da enterocolita, cel mai frecvent implicate fiind  laxative, antibiotice, antituberculoase, salicilati , unele antiinflamatoare
  5. Preparate  sau clisme repetate „curatitoare” a colonului
  6. Iradierea medicala abdominala (colita de iradiere)
  7. Fenomene autoimune

 Enterocolita simptome:

Enterocolita acuta debuteaza brusc , simptomele fiind de scurta durata (ore-zile)

In enterocolita cronica debutul poate fi mai lent si progresiv, iar durata simptomelor este mai lunga , uneori de mai multe saptamani (dr Ditoiu).

In functie de cauza, leziunile intestinale, varsta pacientului (enterocolita la copii si varstnici este mai grava) si dezechilibrele aparute , simptomele pot varia foarte mult ca numar, intensitate si durata (dr Ditoiu).

In majoritatea cazurilor cele mai frecvente simptome sunt:

  • Dureri abdominale
  • Borborigme (zgomote intestinale hidro-aerice, bolboroseli)
  • Febra
  • Diaree, uneori cu sange, cu gaze urat mirositoare; scaunele la inceput moi, apoi diareice, pot deveni lichide/ apoase cu mucus
  • Tenesme (durere rectala cu ocazia eliminarii scaunului)
  • Durere de cap (cefalee), paloare
  • Semne de deshidratare (in enterocolita acuta) – sete, uscaciunea mucoasei bucale, scaderea tensiunii arteriale, tahicardie, ameteli.
  • Greata / varsaturi

Mecanismele de aparitie a simptomelor enterocolitei:

Desi cauzele pot fi diferite, mecanismele prin care apar simptomele si complicatiile in  enterocolita sunt comune, cele mai cunoscute fiind urmatoarele (dr Ditoiu):

  • Accelerarea tranzitului intestinal (manifestata prin diaree)
  • Digestia incompleta a alimentelor (manifestata prin scaune cu aliemnte nedigerate)
  • Absorbtia incompleta a alimentelor
  • Tulburarea compozitiei florei intestinale normale
  • Dezvoltarea in intestin a microbilor patogeni
  • Deficite enzimatice intestinale
  • Metabolism deficitar al sarurilor biliare
  • Modificari imunologice ale mucoasei intestinale
  • Inflamatia sau leziuni ulcerate ale mucoasei intestinale cu pierdere de electroliti si alte substante prin mucoasa bolnava

Enterocolita diagnostic:

http://static.howstuffworks.com/gif/adam/salmonella-100x60.jpg

In enterocolita se practica in mod curent urmatoarele explorari:

  • Examene din materiile fecale
    • Examen citologic (coprocitograma)
    • Examen bacteriologic
    • Examen coprologic
    • Proba de digestie
  • Alte examene
  • Hemograma (poate exista anemie sau leucocite crescute)
  • VSH (care poate fi crescut)
  • Ionograma
  • Hemoculturi
  • Teste imunologice pentru diferiti microbi sau pentru depistarea modificarilor de tip autoimun
  • Uneori pot fi necesare colonoscopia, examen CT sau RMN

Forme de enterocolita

Nu in toate cazurile de enterocolita intregul intestine este afectat la fel; sunt cazuri cu afectare mai ales a intestinului subtire (enterita) sau a unei parti sa sa (jejun sau ileon), iar altele in care colonul sau o parte a sa este mai afectata (colita, rectita, rectosigmoidita, etc)

In functie de diferite criterii cele mai frecvente tipuri de enterocolita sunt:

  • Enterocolita necrotizanta – forma grava cu mortalitate 10-25%
  • Colita alergica
  • Enterocolita pseudomembranoasa
  • Bolile inflamatorii intestinale
  • Colita microbiana ( cel mai frecvent cu Escherichia coliShigella, Salmonella, Campylobacter , Clostridium Difficile sau Yersinia)
  • Enterocolita parazitara (mai frecvent cu Entamoeba histolytica ,Giardia lamblia, Blastocystis homnis, Cryptosporidium, Balantidium coli )
  • Enterocolita virala (frecvent cu virusul Citomegalus)
  • Enterocolita fungica (cel mai frecvent cu Candida albicans, apare dupa antibiotice sau la cei cu imunodepresie))
  • Colita ischemica

Enterocolita regim alimentar :

In perioada de debut, cu simptome alarmante si scaune frecvente regimul alimentar recomandat este urmatorul (dr Ditoiu):

  • Hidric (apos) pentru compensarea pierderilor de lichide prin diaree
  • Supe de morcovi cu orez sarate normal
  • Pilaf de orez
  • Paine prajita
  • Branza telemea
  • Ceai de menta
  • Suc de mere nu foarte dulce
  • Banane
  • Cartofi fierti cu telemea
  • Iaurt
  • Fiertura din faina de ovaz
  • Biscuti simpli
  • Piure de cartofi
  • Paste fainoase cu telemea

In perioadale recuperare (dupa ameliorarea diareei si celorlalte simptome):

Regimul trebuie tinut cel putin o saptamana dupa disparitia scaunelor diareice.

  • Supe si ciorbe de legume
  • Carne fiarta sau fripta de pasare vita sau peste slab
  • Cartofi natur/ piure
  • Branzeturi nefermentate
  • De evitat:
    • Supele si ciorbele de carne
    • Alimentele dulci
    • Alimentele nefierte (legume fructe)
    • Bauturi dulci, gazoase
    • Carnea grasa
    • Condimentele, prajelile, rantasurile
    • Alcolul de orice fel
    • Fasole, varza , afumaturi, mezeluri, lapte dulce

FORUM enterocolita:

La copil de 2 luni care bea lapte praf ce se poate face in cazul in care are enterocolita si ce analize i se pot face?

Nu cred ca in aceasta situatie cea mai buna optinue este de diagnostic si tratament pe net.

Trebuie mers  cu copilul la medicul de famile pentru precizarea diagnosticului, tratamentului si explorarilor necesare.

 

Dr Ditoiu Spital Fundeni -gastroenterolog-hepatolog

Sunt Dr Ditoiu Alecse Valerian, medic specializat in gastroenterologie, hepatologie, boli interne, endoscopie digestiva – colonoscopie in Romania, Olanda si Franta, doctor in medicina Din 1990 lucrez la Institutul clinic Fundeni Clinicade medicina interna avand peste 30 de ani de practica medicala, incepand cu medicina de familie la tara, medic specialist, medic primar si terminand cu doctoratul Sunt cadru universitar prin concurs, actualmente sef de lucrari la Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti, ingrijind cazuri de complexitate diferita – de la cele mai simple, pana la complicatii extreme- specifice acestei institutii medicale . De 20 de ani sunt Secretar General al Asociatiei Romane pentru Studiul Ficatului SCURT TRASEU PROFESIONAL: In 1982 – am absolvit Facultatea de medicina Generala a Universitatii de Medicina si Farmacie “Gr T Popa” Iasi, sef de promotie (media generala 10 – 50 de examene + diploma) poate vi se pare o lauda, dar a fost o munca imensa sase ani, si au fost 2500 de absolventi in promotia mea click → Diploma absolvire 1, Foaie matricola 2 In 1982 imediat dupa absolvire, am luat repartitie in Bucuresti pentru stagiatura In perioada 1982 -1985- medic stagiar la spitalele Cantacuzino, Colentina In perioada 1985-1988 nu a fost nici un concurs in tara, de aceea am fost medic de medicina generala la dispensarul rural, com Dorobantu Jud Calarasi In 1988 a fost primul concurs dupa patru ani, si am devenit prin concurs cercetator stiintific in specialitatea expertiza medicala si recuperarea capacitatii de munca la Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperarea Capacitatii de munca Bucuresti Tot in 1988 am promovat al doilea concurs de medic cercetator stiintific in specialitatea medicina interna la Institutul National de Medicina Sportiva Bucuresti In perioada 1988 – 1991 – am fost medic rezident la spitalele Cantacuzino, Carol Davila, Colentina si Fundeni din Bucuresti In 1991 am devenit medic specialist de boli interne Spitalul Fundeni In 1991 am promovat alr concurs de asistent universitar la Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti , Facultatea de medicina – Clinica de medicina Interna din Institutul Clinic Fundeni, condusa de profesorul Lucian Buligescu In perioadele 1992 – 1995 si 1997-1998 am fost si medicul personalului din Institutul clinic Fundeni In 1993 – am urmat specializarea in endoscopie digestiva superioara, colonoscopie cu profesorul Alexandru Oproiu, cu supraspecializari ulterioare in Olanda (1993) Franta (1996 si 1998) si Romania In 1996 am devenit medic primar boli interne In 1996 am promovat examenul de medic specialist gastroenterologie – a doua specialitate In anul 2000 am devenit medic primar gastroenterologie Tot in anul 2000 am devenit doctor in stiinte medicale – gastroenterologie, conducatorul doctoratului fiind profesorul Lucian Buligescu, cel mai mare hepatolog din Romania in acel moment. In anul 2001 am promovat alt concurs de sef de lucrari la Universitatea de medicina si Farmacie “Carol Davila” din Bucuresti Clinica Medicala Fundeni In peste 30 de ani de practica medicala am efectuat cca 150. 000 de consultatii medicale 65.000 endoscopii digestive superioare 20.000 de colonoscopii peste 1000 de biopsii hepatice

Aici puteti posta un comentariu referitor la tema articolului de mai sus

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Programare telefonica
Adresa harta