Endoscopia digestiva superioara in bolile de ficat

Upper digestive endoscopy engl

Ce este endoscopia digestiva superioara?

Endoscopia digestiva superioara este metoda prin care se poate explora direct esofagul, stomacul si duodenul (prima portiune a intestinului subtire), cu ajutorul unui sistem optic flexibil.

Sistemul contine o camera de luat vederi ce transmite imaginea din tubul digestiv prin fibre optice flexibile pana la un monitor, putnad fi prelucrata digital, salvata pe un sistem de stocare (tip hard disk, stick de memorie , CD sau DVD), sau printata

Prin intermediul acestei metode , in afara de explorare, se pot preleva si biopsii din eventualele leziuni descoperite, biopsiile fiind ulterior examinate microscopic pentru stabilirea naturii lor. De asemena se pot indeparta polipii din zona explorata, se pot dilata unele stenoze si aplica diferite metode de oprirea a hemoragiilor digestive superioara.

Endoscopia digestiva superioara – indicatii generale

In principiu noi indicam endoscopia digestiva superioara in urmatoarele grupe de situatii:

• In scop de diagnostic, in caz de:
  • Arsuri retrosternale (pot fi date de refluxul gastroesofagian, esofagita, dar si de alte boli, inclusiv cancerul de esofag)
  • Greata sau varsaturi persistente (boala de reflux gastroesofagian, ulcerul, gastrita sau simpla hiperaciditate gastrica pot da aceste simptome, dar si boli mai grave cum este cancerul)
  • Disconfort-jena/durere abdominala superioara de cauza neexplicata
  • Tulburari de deglutitie (inghitire – pot fi date printre altele de efogita, stenoze esofagiene canceroase sau necanceroase, acalazie, etc )
  • Eliminare de sange proaspat sau digerat (in „zat de cafea”) prin cavitatea bucala – sangerarea poate fi data de esofagita, ruperea varicelor esofagiene, ulcer sau tumori ale tubului digestiv superior.
  • Anemie cu fier scazut de cauza neexplicata (sangerarea poate fi depistata prin endoscopie digestiva superioara)
  • Precizarea cauzei modificarilor din tractul digestiv superior gasite la examinarea cu bariu, CT sau RMN – polipi, tumori, ulceratii
  • Scadere in greutate de cauza necunoscuta
  • Cautarea cauzei unor modificari de laborator (VSH crescut, anemie megaloblastica, fibrinogen crescut, hemoragii oculte pozitive, scaderea concentratiei vitaminei B12 in sange, etc), nelamurite prin alte metode
  • Cuatarea polipilor tubului digestiv superior, in cazul depistarii polipilor pe alte segmente ale tubului digestiv (colon sau intestin subtire).
• In scop de monitorizare (urmarire ) in caz de:
  • Leziuni cunoscute de la nivelul tubului digestiv superior (ulcer, polipi, alte lesiuni)
  • Urmarirea evolutiei stomacului operat ( care are risc de a dezvolta cancer gastric dupa peste 10 ani de la operatie)
  • Urmarirea aparitiei modificarilor din esofag si stomac in cursul cirozei hepatice – varice esoagiene, varice gastrice, uclere, sangerari, etc
  • Depistarea infectiei cu Helicobacter Pylori si a consercintelor sale- esofagita, ulcer, gastrita, duodenita, la pacientii cu simptome de tip ulcer sau gastrita
• Inainte de inceperea unui tratament care poate afecta tubul digestiv superior sau da risc de sangerare digestiva ( cum este tratamentul antiinflamator sau anticoagulant), pentru a stabili existenta eventualelor riscuri de sangerare
• In scop de tratament in urmatoarele situatii:
  • Extragerea de corpi straini inghititi voit sau accidental
  • Extirpare de polipi
  • Dilatare de stenoze esofagiene
  • Montarea de stenturi in cazul stenozelor esofagiene
  • Sangerare din varicele esofagiene sau gastrice (se paote face ligatura sau sclerozarea varicelor)
  • Sangerare din ulcer gastric sau duodenal

Endoscopia digestiva superioara in bolile de ficat

Desi ar putea sa se para ca nu exista nici o legatura intre endoscopia digestiva si ficat, totusi aceasta metoda de explorare este extrem de importanta in evaluarea bolnavului hepatic.

La acesta, prin endoscopie digestiva superioara se face:

• Evaluarea prezentei, aspectului si marimii varicelor esofagiene; venele esofagiene fac legatura dintre sistemul venos port si circulatia sistemica, iar dilatarea variceala a acestora se poate vedea la endoscopie, fiind un semn important de hipertensiune portala. Cel mai frecvent varicele esofagiene apar in ciroza hepatica,, dar sunt si alte situatii de varice fara ca pacientul sa aiba ciroza, dupa cum exista si cazuri de ciroza hepatica fara varice esofagiene. In functie de marimea varicelor, se poate estima gravitatea bolii de ficat, varicele mari avand si risc mare de a se rupe si sangera, cu risc de deces.Este important la inceputul unui tratament pentru o boala hepatica, sa stim daca acea boala este o hepatita cronica (fara varice esofagiene) sau o ciroza hepatica (cu varice esofagiene), tratamentul si sperantele de vindecare fiind diferite.

• Varicele gastrice pot sa fie vizualizate la endoscopia digestiva superioara, avand aceeasi semnificatie ca si varicele esofagiene.
• Daca bolnavul cu boala hepatica declara ca a avut scaun negru sau a varsat in „zat de cafea” sau sange, este necesara endoscopia digestiva superioara, pentru a depista si trata sursa de sangerare. Sangerarea digestiva superioara la un bolnav hepatic poate sa fie din varice sau din alta cauza.
• Daca bolnavul hepatic prezinta alte simptomecare sugereaza o boala a tubului digestiv superior (esofag, stomac, duoden), este necesara efectuarea unei endoscopii digestive superioare.
• Descoperirea unei anemii la un bolnav de ficat, poate impune efectuarea unei endoscopii digestive superioare, pentru evaluarea cauzei anemiei.
• Bolnavul de ficat poate face – ca orice alt individ – orice alta boala digestiva, care sa impune explorarea prin endoscopie digestiva superioara in cazul prezentei unor simptome sugestive.