Ecografia de ficat si cai biliare

| 13 Comentarii

Sunt frecvente situatiiile in care un pacient vrea sa faca o ecografie, ca sa se vada „toate modificarile si bolile” de care sufera.
Ecografia este o metoda de explorare utila, dar care are anumite limite, nefiind utila in toate situatiile.

Ce se vede la ecografia ficatului?

In principiu modificarile care se vad la ecografia ficatului pot fi descrise ca:

  • Formatiuni hipoecogene (adica cu ecogenitate mai mica decat ficatul  normal)
  • Zone hiperecogene (cu ecogenitate mai mare decat structura normala a ficatului)
    • metastaze hepatice
    • carcinom hepatocelular
    • colangiocarcinom
    • hemangion hepatic
    • tumori pseudoinflamatorii
    • focar de steatoza
  • Imagini izoecogene (cu aceasi densitate ecografica cu ficatul)

Cand este indicata ecografia abdominala in general?
Explorarea ecografica  a abdomenului este utila in principiu pentru:

  • depistarea modificarilor de structura aparute in organele solide:
  • Ficat (marime, chiste, hemangioame, tumori, calcificari)
  • Pancreas (marime, chiste, pseudochiste, tumori) – ecografia vede modificarile pancreasului mai putin bine decat pe cele ale ficatului-
  • Rinichi (tumori, pietre, marimea si forma rinichilor)
  • Prostata (marime, omogenitate)
  • Uter si ovare
  • Splina (marime, tumori, chiste)
  • Ganglioni abdominali mariti
  • depistarea unor modificari in organe tubulare:
  • vezicula biliara si caile biliare (tumori, pietre, malformatii, dilatari, etc)
  • vezica urinara (tumori, pietre, conturul prostatei, etc)
  • uretere (dilatare)
  • evaluarea prezentei lichidului (ascitei) in cavitatea abdominala
  • evaluarea diametrului unor vase sanguine, care au semnificatie in diagnosticul unor boli (aorta, vena cava inferioara, vena porta, venele suprahepatice, vena splenica, arterele renale, etc)

Ce nu poate depista o ecografie abdominala?

In principiu ecografia abdominala nu poate da date certe referitoare la:

  • Organe tubulare (stomac, duoden, intestin subtire si gros) – modificarile lor se pot evalua ecografic doar in situatii speciale.
  • Hepatita (desi poate evalua ficatul, nu poate preciza diagnosticul de hepatita – in schimb pe cel de ciroza il poate pune)
  • Pielonefrita
  • Infectie urinara
  • Ulcer, gastrita. colecistita (poate doar suspiciona acest diagnostic)
  • Apendicita
  • Colon iritabil

Ce poate depista o ecografie a ficatului sau cailor biliare?

  • Modificarile scografice ale ficatului vazute la ecografie sunt
  • modificari ale colecistului (veziculei biliare)
    • colecist cudat
    • reziduu biliar
    • noroi biliar
    • colecist septat
    • pietre in colecist = litiaza veziculara
    • colecist marit
    • colecist cu perete ingrosat
    • polipi in colecist
    • lipsa colecistului prin scoatere chirurgicala
    • lipsa de vizualizare a colecistului (uneori colecistul nu se vede ecografic, desi exista, nu a fost extirpat)

Ce nu poate depista o ecografie hepatica?

O ecografie a ficatului poate fi perfect normala in urmatoarele situatii

  • transaminazele crescute
  • inflamatia ficatului
  • fibroza ficatului
  • prezenta de virusuri ale hepatitei
  • hepatita cronica cu virus B sau C sau D

Cat de des se poate face ecografia?

Deoarece ecografia nu prezinta risc pentru sanatate, se poate face ori de cate ori este nevoie, fara nici un pericol.

Ce pregatire trebuie sa faci pentru ecografia abdominala?

De obicei ecografia se face cu bolnavul nemancat – dar acest lucru nu este absolut obligatoriu in urgenta- .

Daca se doreste si examinarea ureterului, prostatei sau vezicii urinare, este bine ca bolnavul sa nu fi urinat de cel putin 4-5 ore (sau de seara pana dimineata).

Ce trebuie sa faci atunci cand ai modificari gasite la ecografia hepatica sau biliara,sau alte analize hepatice modificate fara a se fi depistat cauza sau tratamentul?

Daca aveti probleme hepatice nelamurite este normal sa fiti ingrijorat, dar nu trebuie sa fiti fiti disperat, dar nici sa neglijati o situatie trenanta.

Va spun din experienta ca orice situatie medicala poate fi lamurita, iar  daca apelezi la medic in timp util ea poate fi si rezolvata, trebuie doar sa cauti specialistul potrivit situatiei respective. Situatiile simple pot fi lamurite practic de orice specailist, iar pentru cele mai … ciudate trebuie apelat la un specialist cu experienta, care a vazut multe in carierea lui.

Cel mai corect lucru este sa faci asa cum faci cand observi ca se scurge putin ulei la masina , nu o lasi sa crape motorul ci  mergi la mecanic. Este normal sa ai aceeasi grija de propriul organism, mai ales ca piesele de schimb  nu exista.

Inapoi la prima pagina- cv dr Ditoiu

 

 

Autor: Dr Ditoiu Spital Fundeni -gastroenterolog-hepatolog

Sunt Dr Ditoiu Alecse Valerian, medic specializat in gastroenterologie, hepatologie, boli interne, endoscopie digestiva – colonoscopie in Romania, Olanda si Franta, doctor in medicina Din 1990 lucrez la Institutul clinic Fundeni Clinicade medicina interna avand peste 30 de ani de practica medicala, incepand cu medicina de familie la tara, medic specialist, medic primar si terminand cu doctoratul Sunt cadru universitar prin concurs, actualmente sef de lucrari la Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti, ingrijind cazuri de complexitate diferita – de la cele mai simple, pana la complicatii extreme- specifice acestei institutii medicale . De 20 de ani sunt Secretar General al Asociatiei Romane pentru Studiul Ficatului SCURT TRASEU PROFESIONAL: In 1982 – am absolvit Facultatea de medicina Generala a Universitatii de Medicina si Farmacie “Gr T Popa” Iasi, sef de promotie (media generala 10 – 50 de examene + diploma) poate vi se pare o lauda, dar a fost o munca imensa sase ani, si au fost 2500 de absolventi in promotia mea click → Diploma absolvire 1, Foaie matricola 2 In 1982 imediat dupa absolvire, am luat repartitie in Bucuresti pentru stagiatura In perioada 1982 -1985- medic stagiar la spitalele Cantacuzino, Colentina In perioada 1985-1988 nu a fost nici un concurs in tara, de aceea am fost medic de medicina generala la dispensarul rural, com Dorobantu Jud Calarasi In 1988 a fost primul concurs dupa patru ani, si am devenit prin concurs cercetator stiintific in specialitatea expertiza medicala si recuperarea capacitatii de munca la Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperarea Capacitatii de munca Bucuresti Tot in 1988 am promovat al doilea concurs de medic cercetator stiintific in specialitatea medicina interna la Institutul National de Medicina Sportiva Bucuresti In perioada 1988 – 1991 – am fost medic rezident la spitalele Cantacuzino, Carol Davila, Colentina si Fundeni din Bucuresti In 1991 am devenit medic specialist de boli interne Spitalul Fundeni In 1991 am promovat alr concurs de asistent universitar la Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti , Facultatea de medicina – Clinica de medicina Interna din Institutul Clinic Fundeni, condusa de profesorul Lucian Buligescu In perioadele 1992 – 1995 si 1997-1998 am fost si medicul personalului din Institutul clinic Fundeni In 1993 – am urmat specializarea in endoscopie digestiva superioara, colonoscopie cu profesorul Alexandru Oproiu, cu supraspecializari ulterioare in Olanda (1993) Franta (1996 si 1998) si Romania In 1996 am devenit medic primar boli interne In 1996 am promovat examenul de medic specialist gastroenterologie – a doua specialitate In anul 2000 am devenit medic primar gastroenterologie Tot in anul 2000 am devenit doctor in stiinte medicale – gastroenterologie, conducatorul doctoratului fiind profesorul Lucian Buligescu, cel mai mare hepatolog din Romania in acel moment. In anul 2001 am promovat alt concurs de sef de lucrari la Universitatea de medicina si Farmacie “Carol Davila” din Bucuresti Clinica Medicala Fundeni In peste 30 de ani de practica medicala am efectuat cca 150. 000 de consultatii medicale 65.000 endoscopii digestive superioare 20.000 de colonoscopii peste 1000 de biopsii hepatice

13 Comentarii

  1. Pingback: Hepatite.ro - bolile de ficat si fiere pe intelesul oricui » Blog Archive » Boli de ficat, boli de colecist (fiere) - intrebari si raspunsuri

  2. hepatita se poate lua prin sarut?

  3. Pingback: Hepatite.ro - bolile de ficat si fiere pe intelesul oricui » Blog Archive » Te intereseaza a boala, simptom, diagnostic? Vrei sa sugerezi o noua tema?

  4. Pingback: Boli de ficat si fiere - gastroenterologia si hepatologia clinica » Apa in burta (ascita, lichid in burta / abdomen): cauze - hepatica, neoplazica, simptome, diagnostic , tratament

  5. Pingback: Hepatologia, gastroenterologia online: boli de ficat, fiere, boli gastroenterologice » Blog Archive » Insuficienta hepatica (“ficatul obosit”), cauze, diagnostic, tratament

  6. Am facut eco abdominala si mi s-a spus ca am colecist cu peretii ingrosatii si reziduu biliar.Nu mi s-a spus ce regim sa tin sau daca este nevoie de medicamnte.Ma puteti ajuta?

  7. Buna seara.
    V-as ruga sa ne spuneti cateva lucruri despre reflectivitatea ficatului si ce inseamna cresterea acestei reflectivitati.Va multumesc anticipat.

  8. Scintigrafia certifica 100% un diagnostic de hemangiom hepatic?
    Se impune operatia daca pe ficat exista 3 hemangioame cu dimensiuni cuprinse intre 7 si 8 cm?

  9. ce semnificatie au calcifierile hepatice

  10. Buna ziua ,ce poate insemna acesta descriere…ficat dimensiuni normale ,contine in segmentele 7 -8 citeva calcifieri 7-8 mm diametru

  11. Aceste calcifieri hepatice arata o tumora,un proces activ sau stins?

  12. Buna ziua,Dle doctor e posibil ca in decurs de 6-7 luni un colecist vazut echografic normal sa apara la o noua echografie cu peretii ingrosati?

  13. Buna ziua ,abuzul de calciu prin multiminerale sau medicamente ce contin calciu folosite in boli de stomac pot crea acumulari de calciu pe ficat?

Lasă un răspuns