Probleme cu ficatul- transaminazele marite, transaminaze crescute, transaminaze normale

| 10 Comentarii

Transaminaze marite, marirea transaminazelor, cresterea transaminazelor, transaminaze mari, transaminaze mici, transaminaze hepatice, transaminaze ridicate, transaminaze usor marite, tranzaminaze f mari, transaminaze valori mari, sunt formulele prin care incercati sa gasiti explicatii despre aceste analize hepatice, foarte importante pentru diagnostic.

Ce sunt transaminazele?

Transaminazele sunt enzime normale care au originea in special in ficat – dar si in alte tesuturi cum sunt muschii scheletului sau ai inimii. In mod normal, ele sunt sintetizate de celula hepatica avand rol metabolic important (de detoxifiere a diferitelor substante ce ajung in sange). In mod normal doar o mica cantitate din aceste enzime strabate membrana celulei si de aceea se gasesc in sange in cantitati mici , chiar la persoanele sanatoase.

Atunci cand celula hepatica are membrana “fisurata” (porii membranei sunt mariti), prin aceasta fisura transaminazele ies din celula si se gasesc crescute in sange.  Sunt doua transaminaze: AST si ALT.Transaminazele crescute pot reprezenta efectul unei hepatite (cauza poate fi virala, dar si alcoolica, medicamentoasa, steatoza hepaticasau o boalaautoimuna), dar transaminazele pot sa creasca si in alte situatii – efort fizic, infarct miocardic, infectii, boli de fiere si cai biliare, etc)

Foarte multi pacienti cred ca daca au transaminaze crescute au hepatita si se mira de ce medicii isi bat capul cu diagnosticul, cand lor lucrurile le sunt foarte clare.

La omul sanatos, transaminazele din sange se incadreaza intre anumite limite –diferite in functie de metoda de determinare utilizata, in general sub 50ui/l.

Este grav sa ai transaminazele mari?

Criteriile dupa care se evalueaza importanta si gravitatea cresterii transaminazelor sunt urmatoarele:

  • cresterea transaminazelor trebiue sa fie de minimum 1,5 –  doua ori mai mare decat normalul
  • cresterea sa fie prezenta de cel putin doua ori interval de 3-6 luni
  • daca pacientul are si simptome sau transaminazele sunt foarte mari, bilirubina crescuta, protrombina sau albumina serica scazute, cresterea transaminazelor este mai bine sa fie investigata cauzal imediat, fara o perioada de asteptare.

 De ce cresc transaminazele?

In afara hepatitei, exista numeroase alte cauze de crestere a transaminazelor.

Cele mai frecvente cauze de crestere a transaminazelor sunt:

  • Traumatisme musculare mari
  • Infarct de miocard
  • Electrocutare
  • Supraincalzirea corpului de diferite cauze (solara, accidentala, profesionale, casnica, etc)
  • Scaderea accidentala a temperaturii corpului
  • Iradiere severa
  • Tratament cu electrosocuri
  • Boli infectioase
  • Encefalite virale
  • Amebiaza
  • Hepatita cu acuta sau cronica cu virus A,B,C,D, E,G
  • Ficatul gras (steatoza hepatica)
  • Mononucleoza infectioasa
  • HIV
  • Trichineloza
  • Febra tifoida
  • Leptospiroza
  • Miocardita bacteriana sau virala
  • Soc toxico-septic
  • Tifos
  • Bruceloza
  • Infectie cu virus citomegalic
  • Chist hidatic hepatic
  • Boala Kawasaki
  • Febra de Lassa
  • Leptospiroza
  • Malarie
  • Hepatita rubeolica
  • Cirozade diferite cauze
    • Ciroza virusala
    • Ciroza alcoolica
    • Ciroza sifilitica
    • Ciroza autoimuna
    • Ciroza biliara primitiva sau secundara
  • Hepatitede alta cauza decat cele mentionate
    • hepatita autoimuna
    • hepatita bruceloasa
    • hepatita amebiana
    • hepatita toxoplasmozica
    • hepatita din Febra Q
    • Schistosomiaza hepatica
  • Colangita
  • Colecistita
  • Abces hepatic
  • Periocolanagita
  • Infectii/abcese ale unor organe
    • Intracranian
    • Cerebral
    • Miocardic
    • Abdominale
  • Pancreatita acuta
  • Colangita scleroasa primitiva
  • Cancer
    • Hepatice
    • Gastric
    • Limfoame
    • Metastaze hepatice
  • Rejetul ficatului transplantat
  • Rectocolita ulcerohemoragica
  • Dermatomiozita
  • Polimiozita
  • Hemocromatoza
  • Porfiria eritropoietica
  • Tirozinemia ereditara
  • Crioglobulimenia idiopatica sau secundara
  • Boala Wilson
  • Distrofia musculara
  • Necroza hepatica acuta sau subacuta indiferent de cauza
  • Boala venoocluziva hepatica
  • Infarctul cerebral
  • Infarctul pulmonar
  • Infarctul renal
  • Convulsii epileptice
  • Eclamapsia/ preeclampsia
  • Hipotiroidia
  • Tireotoxicoza
  • Coagularea intravasculara diseminata
  • Rabdomioliza
  • Pelioza hepatica
  • Tratament medicamentoscu
    • Antiinflamatoare nesterioidiene
    • Amiodarona (Cordarone)
    • Lovastatin (Mevacor)
    • Niacina
    • Cerivastatin (Baicol)
    • Acetaminofen / Paracetamol (Tilenol)
    • Halotan
    • Isoniazida
    • Anticonceptionale
    • Medicamente ce scad colesterolul
  • Alte toxice
    • Alcool
    • Droguri
    • Ciuperci
    • Aflatoxine

Daca aveti probleme cu transaminazele, nu trebuie sa  fiti disperat, dar nici sa  neglijati problema . Pentru ca situatia sa fie sub control, tebuie doar sa fiti diagnosticat, urmarit si tratat de un gastroenterolog sau hepatolog cu experienta, .Cel mai corect lucru este sa faci asa cum faci cand observi ca se scurge putin ulei la masina , nu o lasi sa crape motorul ci  mergi la mecanic. Este normal sa ai aceeasi grija de propriul organism, mai ales ca piesele de schimb  nu exista.

Inapoi la prima pagina

 

 

Autor: Dr Ditoiu Spital Fundeni -gastroenterolog-hepatolog

Sunt Dr Ditoiu Alecse Valerian, medic specializat in gastroenterologie, hepatologie, boli interne, endoscopie digestiva – colonoscopie in Romania, Olanda si Franta, doctor in medicina Din 1990 lucrez la Institutul clinic Fundeni Clinicade medicina interna avand peste 30 de ani de practica medicala, incepand cu medicina de familie la tara, medic specialist, medic primar si terminand cu doctoratul Sunt cadru universitar prin concurs, actualmente sef de lucrari la Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti, ingrijind cazuri de complexitate diferita – de la cele mai simple, pana la complicatii extreme- specifice acestei institutii medicale . De 20 de ani sunt Secretar General al Asociatiei Romane pentru Studiul Ficatului SCURT TRASEU PROFESIONAL: In 1982 – am absolvit Facultatea de medicina Generala a Universitatii de Medicina si Farmacie “Gr T Popa” Iasi, sef de promotie (media generala 10 – 50 de examene + diploma) poate vi se pare o lauda, dar a fost o munca imensa sase ani, si au fost 2500 de absolventi in promotia mea click → Diploma absolvire 1, Foaie matricola 2 In 1982 imediat dupa absolvire, am luat repartitie in Bucuresti pentru stagiatura In perioada 1982 -1985- medic stagiar la spitalele Cantacuzino, Colentina In perioada 1985-1988 nu a fost nici un concurs in tara, de aceea am fost medic de medicina generala la dispensarul rural, com Dorobantu Jud Calarasi In 1988 a fost primul concurs dupa patru ani, si am devenit prin concurs cercetator stiintific in specialitatea expertiza medicala si recuperarea capacitatii de munca la Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperarea Capacitatii de munca Bucuresti Tot in 1988 am promovat al doilea concurs de medic cercetator stiintific in specialitatea medicina interna la Institutul National de Medicina Sportiva Bucuresti In perioada 1988 – 1991 – am fost medic rezident la spitalele Cantacuzino, Carol Davila, Colentina si Fundeni din Bucuresti In 1991 am devenit medic specialist de boli interne Spitalul Fundeni In 1991 am promovat alr concurs de asistent universitar la Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti , Facultatea de medicina – Clinica de medicina Interna din Institutul Clinic Fundeni, condusa de profesorul Lucian Buligescu In perioadele 1992 – 1995 si 1997-1998 am fost si medicul personalului din Institutul clinic Fundeni In 1993 – am urmat specializarea in endoscopie digestiva superioara, colonoscopie cu profesorul Alexandru Oproiu, cu supraspecializari ulterioare in Olanda (1993) Franta (1996 si 1998) si Romania In 1996 am devenit medic primar boli interne In 1996 am promovat examenul de medic specialist gastroenterologie – a doua specialitate In anul 2000 am devenit medic primar gastroenterologie Tot in anul 2000 am devenit doctor in stiinte medicale – gastroenterologie, conducatorul doctoratului fiind profesorul Lucian Buligescu, cel mai mare hepatolog din Romania in acel moment. In anul 2001 am promovat alt concurs de sef de lucrari la Universitatea de medicina si Farmacie “Carol Davila” din Bucuresti Clinica Medicala Fundeni In peste 30 de ani de practica medicala am efectuat cca 150. 000 de consultatii medicale 65.000 endoscopii digestive superioare 20.000 de colonoscopii peste 1000 de biopsii hepatice