Daca aveti astfel de probleme va puteti programa pentru o a doua opinie medicala la Dr Ditoiu, medic cu 30 de ani de experienta la Spitalul Fundeni. Secretariat 0758751841 (8-20)

Colonoscopia tehnica

Dr Ditoiu Alecse Valerian, specialist gastroenterologie, hepatologie, Bucuresti

Colonoscopia este o manevra invaziva, care uneori este dureroasa si presupune anumite riscuri
Din aceasta cauza, colonoscopia se face peste tot in lume, daca exista indicatie si daca nu exista o contraindicatie – desi in Romania cam jumatate dintre colonoscopii se fac la cerea pacientului nu la indicatia medicului

Colonoscopia – tehnica

In prezent colonoscopia se face cu un sistem optic flexibil, cu o camera de luat vederi montata in capul  explorator al sistemului, imaginea fiind proiectata pe ecran (videocolonoscopia), sau cu vizualizare doar de catre medicul examinator (fibrocolonoscopia, se face mai rar in prezent).

Colonoscopia pas cu pas

Etapele efectuarii colonoscopie sunt urmatoarele

  • Examinarea orificiului anal extern, unde se pot depista formatiuni tumorale, hemoroizi ,leziuni ale pielii, paraziti, sangerare, etc
  • Examinarea rectala prin tuseu rectal, examineaza
    • tonusului sfincterului anal (care poate fi normal crescut sau scazut)
    • existenta unor leziuni la nivelul anusului (tumori, hemoroizi,  fisuri, etc) sau a unor produse (sange, puroi, paraziti, etc)
    • modul de pregatire a a colonoscopiei

Examinarea progresiva a rectului si colonului cu endoscopul anus -rect, colon (colon sigmoid, colon descendent, colon transvers, colon ascendent, cec) si apoi  ileonul terminal.

Endoscopul  are multiple canale pentru instrumentar,insuflare de aer, suctiunea resturilor din colon sau a apei si aerului care sunt introduse pentru a facilita examinarea  si un fascicul de fibre optice flexibile care transmite in varf lumina, permitand vizualizarea interiorului colonului.

Explorarea endoscopica colonica se face pana la nivelul zonei unde se intalnessc colonul si intestinul subtire (cecul) in aproximativ zece minute in 95% din cazuri.

Uneori,  se pot forma bucle ale endoscopului care pot cauza dureri datorate intinderii colonului si mezenterului sau (zona de fixare a colonului). Pentru indepartare a acestor bucle poate fi necesara retragerea endoscopului, rotirea sa, schimbarea pozitiei corpului sau apasarea cu palmele a abdomenului. Cu toate aceste manevre, exista situatii mai rare cand din cauza acestor bucle, procedura nu poate fi finalizata.

Explorarea mucoase intestinale se face atat la introducerea endoscopului cat si la retragere.

Leziunile suspecte gasite la endoscopie pot fi biopsiate, rezecate cu ansa, cauterizate,etc.

Complicatiile colonoscopiei

Riscurile colonoscopiei exista, de aceea este considerata o manvra invaziva

Riscurile colonoscopie diagnostice (cand nu se face nici o internventie, biopsie, etc) sunt foarte mici, ele fiind in medie de 2 din 1.000 de colonoscopii.

Riscul de complicatii  creste in cazul investigatiilor colonoscopice in care  se efectuează si manevre terapeutice (rezecţie de polipi sau dilatare a stenozelor, biopsii ).

Cele mai frecvente complicaţii ale colonoscopiei sunt perforaţia, hemoragia, complicaţiile cardio – respiratorii.

  • Perforaţiile apar de obicei n colonoscopiile dificile sau in care se fac biopsii, polipectomii, ele pot surveni pe colon normal, dar sunt mai frecvente la cei cu diverticuli, varsta mai inaintata, necroze sau ulceraţii severe unde insuflaţia, chiar moderată precum şi manevrele colonoscopice pot determina perforaţii chiar la examinatori experimentaţi.
  • Hipotensiune arteriala sau stopul cardio – respirator pot sa apara la pacienţii cu sedare profundă sau asociere de sedative,
  • Hipoxemia severa apare mai frecvent la pacientii in varsta, la care este utila pulsoximetria si la care este indicata oxigenoterapie nazală administrată profilactic.
  • Septicemia cu bacterii intestinale poate rezulta din respectarea insuficientă a regulilor de dezinfecţie şi sterilizare, dar poate fi datorată şi rezistentei scazute a organismului, supradistensiei intestinale sau problermelor de sanatate asociate (ascită).
  • Hemoragia se poate produce prin manevrarea brutală a endoscopului (mai ales instrumentarul rigid),cand există tumori , se dac biopsii repetate, daca se face terapie endoscopică -polipectomie, mucosectomie, dilatarea stenozelor, sau rezectii  tumorsle. Riscul hemoragic este mai mare la pacienţii aflaţi în tratament cronic anticoagulant.
  • Complicaţiile datorate pregătirii colonului pregatirea cu solutii inghitite poate precipita ocluzia intestinală la pacienţii cu obstrucţie aproape completă.

Sângerarea se oprește spontan în marea majoritate a cazurilor, rareori fiind indicată repetarea colonoscopiei pentru hemostază sau intervenția chirurgicală. Perforatia necesita de obicei interventie chirurgicala, fiind foarte importanta recunoasterea precoce a acestei complicatii. Alte consecințe neplăcute ale colonoscopiei pot fi reprezentate de infecții și efecte secundare ale medicației sedative, atunci când aceasta este folosită.

Cand trebuie sa apelati medicul dupa ce ati facut colonoscopie?

Dupa colonoscopie recomandam anuntarea imediata a medicului explorator daca apar unele probleme ca:

  • sangerare rectala importanta care nu exista inaintea explorarii;
  • dureri abdominale severe, cu balonare care nu se rezolva dupa eliminarea de gaze;
  • febra;
  • hipotensiune arteriala cu ameteala, transpiratii, senzatie de lesin.

Ce trebuie sa faci cand ai probleme cu colonul, trebuie sa faci urgent colonoscopie?

Boala apare de obicei cu mult timp inainte de aparitia simptomelor. De multe ori, inainte de aparitia bolii exista o predispozitie la boala (genetica, obiceiuri de viata, alimentare,infectii, toxice sau altele care pot favoirza boala) si nu se poate spune cand a aparut boala.

De asemenea, nu se poate spune care este  perioada de asteptare de cand apar simptomele pana cand  trebuie sa te ingrijorezi sau durata a simptomelor care ar trebui sa va ingrijoreze deoarece situatie difera de la bolnav la bolnav.

In principiu, majoritatea problemeleor de colon nu reprezinta o urgenta medicala, problema poate fi ca aceleasi simptome sunt date si de probleme simple si de probleme care se pot complica.Riscul cel mai mare este ca o boala sa para a avea o evolutie blanda cel putin o perioada de timp, apoi evolutia sa se agraveze, facand necesar consultul medical pentru precizarea diagnosticului corect.

Daca sunteti in una din situatiile mai sus menttionate, pentru linistea dvs cred ca este mai bine sa faceti o  evaluare medicala care sa arata ca nu aveti ceva ingrijorator , deci mai bine platiti o consultatie degeaba,  decat sa o faceti prea tarziu .Cel mai corect lucru este sa faci asa cum faci cand observi ca se scurge putin ulei la masina , nu o lasi sa crape motorul ci  mergi la mecanic. Este normal sa ai aceeasi grija de propriul organism, mai ales ca piesele de schimb  nu exista.. Cu bani nu poti sa iti cumperi sanatate, poti doar beneficia de o ingrijire medicala mai buna.

Care este cel mai bun tratament si regim pentru colon?

In privinta tratamentelor medicale, daca diagnosticul este corect, nu exista tratament bun si tratament rau, in fiecare boala exista scheme de tratament recomandate, mai multe scheme corecte.. Problema este ca fiecare bolnav are anumite caracteristici, anumite.. sensibilitati care fac ca o schema de tratament corecta sa i se potriveasca mai bine, iar alta mai putin bine. Medicul curant trebuie sa aleaga schema care i se potriveste cel mai bine bolnavului pe care il are in fata sa. Pentru a recomanda aceasta schema terapeutica potrivita unui anumit bolnav, medicul este ajutat de lucrurile pe care le-a invatat in cei 6 ani de facultate, in anii de rezidentiat, de datele teoretice din studiile clinice, dar si mai mult il ajuta experienta medicala (ca de altfel in orice alta meserie) si luarea in calcul a tuturor caracteristicilor bolnavului pe care il consulta.

Chiar si regimul alimentar trebuie sa fie personalizat de catre medicul  curant – bolnavi diferiti cu aceeasi boala suporta diferit aceleasi alimente. Aveti alaturat un exemplu de regim alimentar personalizat prescris la consultatie.

Despre mine

Sunt Dr Ditoiu M Alecse Valerian, absolvent de facultate in 1982 cu media generala zece, primul pe tara, sef de promotie.

Acum sunt medic primar boli interne, gastroenterologie, hepatologie si endoscopie digestiva, doctor in medicina.

Am peste 37 de ani de practica medicala, incepand cu medicina de familie la tara si terminand cu doctoratul.

Am 30  de ani de experienta in cel mai mare spital din Romania, Spitalul Fundeni ingrijind cazuri de complexitate diferita – de la cele mai simple, pana la complicatii extreme- specifice acestei institutii medicale

Am tot cca 30 de ani la Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti, pregatind pentru profesia medicala mii de studenti la medicina, medici rezidenti sau specialisti.

De peste 10 ani am mai multe siteuri care ofera gratuit informatii medicale celor interesati in mii de articole redactate la un nivel de intelegere mediu www.hepatite.ro, www.despreboli.ro, www.clinicagastroenterologie.ro si www.helpme.ro. Sunt mii de ore de munca de adunare a materialelor, redactare, verificare si reverificare a textelor si punere la zi a articolelor medicale (care trebuiesc aduse la zi permanent).

Din iunie 2019 imi folosesc experienta medicala indelungata castigata la cel mai inalt nivel, ajutand bolnavii prin cabinetul de gastroenterologie si hepatologie pe care il am in clinica Sante.

Aici vad pacienti cu boli digestive, hepatice, biliare, pancreatice , etc, unii nu au diagnostic, altii au un diagnostic dar vor o a doua opinie medicala, dar aici vin si o parte din cei peste 100.000 de pacienti pe care i-am tratat la spitalul Fundeni  fiind urmariti de mine in continuare (la Fundeni nu ii trata spitalul ci tot eu), dar si alti pacienti care sunt deranjati de perioadele lungi de asteptare si lipsa de timp a medicilor din spitale (orice om vrea sa fie lamurit referitor la probleme sale de sanatate, iar in spital darotia aglomerarii extreme, acest lucru este practic imposibil, stiu bine acest lcuru din experienta de 30 de ani de spital Fundeni).

Este evident ca in privat am scapat de cozile, balamucul si lungile perioade de asteptare din spital, lucrez in conditii …. normale.

Lucrand numai in privat, consultul se poate face rapid, in una-trei zile de la programare (la spital ajunsesem la 3 -4 luni de aspteptare, si in privat era cam tot asa).
Va urez sanatate maxima si… sa nu aveti nevoie de medic, decat pentru controalele de rutina

Daca  insa aveti nevoie  de o a doua opinie medicala pentru problemele dvs de sanatate, si sunteti din zona de sud a tarii sau in trecere prin Bucuresti, puteti solicita o programare la consultatie pentru  la numarul de telefon de pe site 0758 751 841.  O puteti solicita si direct apasand butonul din josul ecranului stanga al telefonului mobil. In dreapta aveti butonul cu harta localizarii clinicii, sau prin formularul de solicitare programare on line care este in partea dreapta sus a paginii de web.

Pentru ca boala nu prea are zile libere (ba uneori problemele apar chiar in zilele cand esti tu liber si ai vrea sa pleci…. la munte) secretariatul de programari raspunde la telefon zilnic de la ora 8 la 20, inclusiv  in weekend, iar in caz de graba programarea se poate face chiar in ziua solicitarii sau in ziua urmatoare. Lucrand doar in sistemul privat de sanatate, am posibilitatea sa imi adaptez programul in functie de solicitarile pacientilor.

Aici puteti posta un comentariu referitor la tema articolului de mai sus

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Programari telefon
Spre clinica
%d blogeri au apreciat: