Despre dr Ditoiu, programari, contact

Despre boala Crohn

Ce este boala Crohn?Patterns of Crohn's Disease.svg

Este o boala caracterizata prin inflamatia cronica (de lunga durata) a peretelui tractului digestiv, putand afecta teoretic orice segment de la esofag pana la anus, dar in special portiunea terminala a intestinului subtire = ileon (ileita terminala) si frecvent colonul

Comparativ cu rectocolita ulcero-hemoragica care afecteaza doar mucoasa colonului, boala Crohn afecteaza intregul perete al organului afectat, fapt care poate cauza complicatii de tipul stricturilor sau fistulelor.

In fotografia alaturata puteti vedea diferite localizari ale bolii Crohn.

Boala nu este foarte frecventa in Romania, eu vad cam 5 cazuri anual (comparativ cu peste 150 de cazuri de cancer de colon)

De ce apare boala Crohn?

Boala nu este contagioasa, nu poti lua boala de la o persoana bolnava alaturi de care traiesti.

Boala nu este prea des intalnita. In tarile vestice 3 persoana la mie au boala Crohn evolutia fiind mai grava, in timp ce in tarile estice (inclusiv Romania) si africane numarul bolnavilor este mult mai mic evolutia fiind mai putin grava (comparativ) iar complicatiile mai putin frecvente.

Motivele pentru care o persoana face boala Crohn nu sunt cunoscute, dar se pare ca mecanismele principale tin de o dereglare a sistemului imun, care ataca unele componente ale mucoasei tubului digestiv. Aceasta dereglare are si ea niste cauze presupuse- genetice, infectioase,factori de mediu, factori alimentari, vasculari, psihosociali; boala apare mai frecvent la tineri, multi fiind fumatori, unii folosind anticonceptionale sau antiinflamatoare pentru diferite afectiuni

Simptomele bolii Crohn

Simptomele bolii Crohn sunt cu atat mai serioase cu cat portiunea de tub digestiv bolnava este mai mare.

Diareea, este cel mai frecvent simptom al bolii; gravitatea sa tine de lungimea segmentului de tub digestiv afectat si de gravitatea bolii..

Alte simptome intalnite in boala Crohn sunt:

  • dureri abdominale persistente si repetate
  • scaune cusange
  • febra sau stare subfebrila persistenta
  • alterarea starii generale
  • dureri osoase sau articulare- frecvent dureri de spate sau articulatile soldurilor
  • scadere in greutate
  • afte bucale
  • eruptii pe piele
  • fistule sau fisuri anale
  • interzierea cresterii la copii

Diagnosticul bolii Crohn

Diagnosticul de boala Crohn poate fi sugerat de simptome (diaree indelungata, scaune cu sange, dureri abdominale) dar sunt necesare si unele explorari pentru un diagnostic sigur:

  • Analize din fecale – nu ajuta la diagnosticul acestei boli, dar ajuta la excluderea altor cauze de diaree (parazitoze, boli bacterienere, sindroame de malabsorbtie). Se poate determina calprotectina fecala, care este crescuta in inflamatiile colonului.
  • Analizele de sange – pot sa arate VSH crescuta, cresterea numarului de leucocite , anemie, CRP crescut.
  • Rectoscopia, sigmoidoscopia si colonoscopia, permit diagnosticul cert de rectocolita si prelevarea de biopsii; poate fi contraindicata in puseul sever de rectocolita
  • Irigografia cu bariu – este utila pentru diagnostic
  • Alte explorari :
    • Explorarea cu capsula endoscopica
    • Examenul CT sau entero RMN

Care sunt complicatiile bolii Crohn?

Complicatiile bolii Crohn sunt mai frecvente decat cele ale rectocolitei ulcerohemoragice.

Pacientii cu forme de boala limitata la segmente scurte de tub digestiv au evolutie mai buna, si de obicei nu fac nici un fel de complicatii, daca fac tratament si tin regim alimentar.

Pacientii cu forme mai extinse de boala, pot face unele complicatii, ca:

  • Megacolon toxic
  • Cancer de colon
  • Colangita sclerozanta primitiva
  • Artrita
  • Sacroileita
  • Uveita sau episclerita
  • Abcese si fistule
  • Stenoze de colon
  • Aderente intestinale
  • Pietre le rinichi
  • Hemoragii cu anemie
  • Perforatia colonului
  • Amiloidoza
  • Manifestari articulare reumatismale, manifestari cutanate – eritem nodos
  • Scadere in greutate pana la casexie

Cu ce se poate confunda boala Crohn?

Dignosticul diferential se face cu alte afectiuni digestive cu simptomatologie asemanatoare :

  • colonul iritabil
  • dizenteria (coproculturi pozitive)
  • amoebiaza
  • colita cu clostridium difficile
  • colita ischemica
  • colita pseudomembranoasa
  • angiodisplazia
  • cancerul de colon
  • rectocolita ulcero-hemoragica (care este  strict localizata la colonul terminal si rect, cu afectarea continua a mucoasei afectate si ulceratii intinse dar superficiale – la colonoscopie)

Regimul alimentar in boala Crohn

Regimul alimentar nu este standard, fiecare pacient putandu-si stabili prin testare alimentele suportate si pe cele contraindicate. Pe de alta parte regimul in perioada de remisiune (fara simptome) este mai apropiat de normal, pe cand cel in perioada cu diaree frecventa este strict.

Datorita unor restrictii impuse de toleranta digestiva deseori proasta, regimul trabuie sa indeplineasca unele conditii:

  • sa fie echilibrat (sa contina suficiente proteine, glucide, lipide, vitamine si fier)
  • sa fie suficient de lichid (in cazuri cu diaree, se pierde multa apa prin scaun)
  • sa evita suprasolicitarea intestinului si iritarea sa suplimentara

In principiu in perioada de remisiune a bolii Crohn sunt tolerate urmatoarele alimente:

  • Mere fara coaja coapte, banane
  • Lapte, iaurt, branza cu continut redus de grasime- daca le tolerati (nu sunt tolerate in perioada de diaree)
  • Orez decorticat in diferite preparate (budinca, pilaf, parisoare)
  • Legume fierte (sote) fara prajeala
  • Carne slaba (pui, vita) fiarta sau fripta la gratar
  • Peste slab fiert
  • Paine alba de o zi eventual coapta
  • Ulei de masline sau soia, unt, margarina, frisca nu foarte dulce
  • Trebuie sa beti apa plata min 1,5l/zi (iar daca scaunele sunt frecvente, cantitatea de apa trebuie crescuta) sau ceai slab indulcit de menta, sunatoare sau musete
  • Oua ochiuri in apa sau maioneza
  • Paste fainoase (taietei, fidea, macaroane)
  • Oua ochiuri moi sau maioneza
  • Supa de perisoare sau carne, supa cu galusti de gris
  • Piureuri de dovlecei sau morcovi, piureul de cortofi sau cartofi copti (daca sunt tolerati)
  • Prajituri de casa nu foarte dulci – piscoturi, turta dulce, budinci

Sunt prost tolerate si deci contraindicate – putand agrava boala- urmatoarele alimente:

  • Alcool
  • Cafea
  • Painea integrala, mamaliga
  • Dulciuri concentrate
  • Alimentele care dau multe reziduuri (fasole, varza, mazare uscata, legume nefierte)
  • Alimentele grase (inclusiv laptele gras, smantana)
  • Bauturile gazsoase
  • Piper, sos de tomate, ceapa cruda, usturoiul
  • Nuci, alune, popcorn
  • Muraturi
  • Afumaturi
  • Branzeturi fermentate
  • Maslinele
  • Fructe uscate (deshidratate)
  • Otetul
  • Alimentele cu conservanti- mezeluri, sunca, afumaturi, pastrama, carnati
  • Ciocolata
  • Indulcitorii artificiali
  • Fumatul

Boala Crohn tratament

Scopul tratamentului bolii Crohn

Sigur ca scopul tratamentului oricarei boli este vindecare, dar exista unele etape intermediare pana la vindecare.

In boala Crohn se urmaresc urmatoarele:

  • Obtinerea remisiunii simptomelor si deci a bolii
  • Mentinerea remisiunii bolii si simptomelor
  • Reducerea riscului aparitiei complicatiilor bolii,in special a cancerului
  • Reducerea riscului aparitiei efectelor secundare
  • Imbunatatirea calitatii vietii pacientului.

Mijloace de tratament in boala Crohn

Mijloacele de tratament in boala Crohn sunt urmatoarele:

  • Tratamentul medicamentos
    • Antiinflamatoarele -, constituie prima linie de tratament,  scad inflamatia de la nivelul mucoasei colonului
      • produse cu acid 5 aminosalicilic- sulfasalazina, olsalazina, mesalazina, balsalazina, lialda, apriso in tablete, clisme sau supozitoare.
      • corticosteroizi administrati local sau sistemic
    • Imunomodulatoarele se administreaza daca pacientul nu raspunde la medicatia anterioara, reduc activitatea imuna la nivelul mucoasei intestinale – 6-mercaptopurina, azatioprina, metotrexatul, ciclosporina, infliximab, adalimumab, vasilizumab, natalizumab,
  • Tratament chirurgical, presupune scoaterea rectului sau a intregului colon, fiind indicat in urmatoarele siutatii:
    • Evolutie fulminanta ce nu raspunde la tratament medical
    • Megacolunul toxic ce nu se rezolva cu tratament medical

Dr Ditoiu Spital Fundeni -gastroenterolog-hepatolog

Sunt Dr Ditoiu Alecse Valerian, medic specializat in gastroenterologie, hepatologie, boli interne, endoscopie digestiva – colonoscopie in Romania, Olanda si Franta, doctor in medicina Din 1990 lucrez la Institutul clinic Fundeni Clinicade medicina interna avand peste 30 de ani de practica medicala, incepand cu medicina de familie la tara, medic specialist, medic primar si terminand cu doctoratul Sunt cadru universitar prin concurs, actualmente sef de lucrari la Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti, ingrijind cazuri de complexitate diferita – de la cele mai simple, pana la complicatii extreme- specifice acestei institutii medicale . De 20 de ani sunt Secretar General al Asociatiei Romane pentru Studiul Ficatului SCURT TRASEU PROFESIONAL: In 1982 – am absolvit Facultatea de medicina Generala a Universitatii de Medicina si Farmacie “Gr T Popa” Iasi, sef de promotie (media generala 10 – 50 de examene + diploma) poate vi se pare o lauda, dar a fost o munca imensa sase ani, si au fost 2500 de absolventi in promotia mea click → Diploma absolvire 1, Foaie matricola 2 In 1982 imediat dupa absolvire, am luat repartitie in Bucuresti pentru stagiatura In perioada 1982 -1985- medic stagiar la spitalele Cantacuzino, Colentina In perioada 1985-1988 nu a fost nici un concurs in tara, de aceea am fost medic de medicina generala la dispensarul rural, com Dorobantu Jud Calarasi In 1988 a fost primul concurs dupa patru ani, si am devenit prin concurs cercetator stiintific in specialitatea expertiza medicala si recuperarea capacitatii de munca la Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperarea Capacitatii de munca Bucuresti Tot in 1988 am promovat al doilea concurs de medic cercetator stiintific in specialitatea medicina interna la Institutul National de Medicina Sportiva Bucuresti In perioada 1988 – 1991 – am fost medic rezident la spitalele Cantacuzino, Carol Davila, Colentina si Fundeni din Bucuresti In 1991 am devenit medic specialist de boli interne Spitalul Fundeni In 1991 am promovat alr concurs de asistent universitar la Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti , Facultatea de medicina – Clinica de medicina Interna din Institutul Clinic Fundeni, condusa de profesorul Lucian Buligescu In perioadele 1992 – 1995 si 1997-1998 am fost si medicul personalului din Institutul clinic Fundeni In 1993 – am urmat specializarea in endoscopie digestiva superioara, colonoscopie cu profesorul Alexandru Oproiu, cu supraspecializari ulterioare in Olanda (1993) Franta (1996 si 1998) si Romania In 1996 am devenit medic primar boli interne In 1996 am promovat examenul de medic specialist gastroenterologie – a doua specialitate In anul 2000 am devenit medic primar gastroenterologie Tot in anul 2000 am devenit doctor in stiinte medicale – gastroenterologie, conducatorul doctoratului fiind profesorul Lucian Buligescu, cel mai mare hepatolog din Romania in acel moment. In anul 2001 am promovat alt concurs de sef de lucrari la Universitatea de medicina si Farmacie “Carol Davila” din Bucuresti Clinica Medicala Fundeni In peste 30 de ani de practica medicala am efectuat cca 150. 000 de consultatii medicale 65.000 endoscopii digestive superioare 20.000 de colonoscopii peste 1000 de biopsii hepatice

Aici puteti posta un comentariu referitor la tema articolului de mai sus

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Programare telefonica
Adresa harta