Desi infectia cu virusul COVID19 a aparut recent, sunt deja studii care arata ca unul dintre organele afectate este ficatul.
Cercetarea afectarii ficatului in infectia cu virusul COVID 19 a pornit de la descoperirea unor analize hepatice modificate la acesti bolnavi, chiar inainte de inceperea oricarui tratament.
Ce analize se modifica in infectia COVID19?
S-a constatat ca unii dintre pacientii infectati cu CIVOD19 au transaminazele crescute (AST, ALT), dar si GGT, bilirubina si fosfataza alcalina .
Cresterea GGT
Cresterea GGT la jumatate dintre bolnavii infectati cu virusul COVID 19 ar putea fi data de afectarea cailor biliare datorita virusului, acest lucru fiind sugerat si de cresterea fosfatazei alcaline.
Datorita timpului scurt scurs si numarului limitat de cazuri, nu se pot trage concluzii valabile din punct de vedere statistic, dar este posibil ca bolnavii hepatici care au deja colestaza (colangita sclerozanta primitiva, sau alte boli colestatice) sau aiba un irsc mai mare de agravare a starii functiei hepatice decat cei care nu au aceasta problema. 
Cresterea transaminazelor
Cresterea transaminazelor a fost constatata in infectia cu virusul COVID 19 si pare sa fie similara celei care apare in orice infectie sistemica, dar este posibila si implicarea suprareactiei sistemului imunitar care insoteste evolutia acestei infectii.
Stiind ca transaminazele pot sa creasca si in bolile musculare, nu este exclus ca cel putin o parte din modificarile constatate ale transminazelor sa fie datorate afectarii musculare (miozita) care insoteste infectia cu COVID 19,miozita observata si in cazurile severe de gripa.
Simptomele digestive in infectia cu COVID19
Desi aceasta infectie este insotita preponderent de simptome respiratorii, simptomele digestive nu sunt rare, iar cresterea trasaminazelor arata ca si aparatul digestive este implicat in aceasta infectie. De aceea unii cercetatori sugereaza ca acești pacienți cu manifestari digestive trebuie testați și izolați similar cu procedura pentru cei cu afectare respiratorie, până la parvenirea rezultatelor testelor de confirmare si ca izolarea ar trebui să fie prelungită chiar dupa ce simptomele respiratorii au disparut daca manifestările gastrointestinale persista.
Functia hepatica in infectie cu COVID19
Afectarea functiei hepatice in infectia cu virusul COVID 19 este cu atat mai importanta cu cat boala este mai grava, la aceasta agravare putand contribui atat infectia in sine, dar si proasta oxigenare hepatica datorita afectarii pulmonare ce insoteste infectia, numeroasele medicamente administrate, care suprasolicita ficatul dar si stagnarii sangelui in ficat datorita cresterii presiunii cardiace secundara cresterii presiunii intrapulmonare- vezi schita
De asemenea, persoanele varstnice care au de obicei o functie hepatica deteriorata prin asocierea bolilor cardiace, toxicitatii medicamentoase sau steatozei hepatice nonalcoolice, au risc mai mare de deteriorare a functie hepatice, chiar pana in stadiul de insuficienta hepatica, așa cum s-a întâmplat cu un coronavirus similar care cauzeaza sindromul respirator acut sever (SARS). Conform studiilor clinice până la 60% dintre pacienții cu SARS aveau insuficiență hepatică, probele de biopsie hepatică demonstrand existenta virusului in ficat
Deoarece ficatul este implicat si in apararea imunitara, iar in infectia COVID 19 sistemul imunitar este puternic stimulat, este posibil ca modificarile analizelor hepatice sa se datoreze si interacțiunilar imune care implică limfocitele T citotoxice intrahepatice și celulele Kupffer care intra in structura ficatului.
Se pare ca virusul COVID 19 nu se inmulteste in ficat, desi el a fost detectat in probele de scaun si sange, fapt care ar explica si de ce bolnavii cu hepatita cronica infectati cu acest virus nu au avut o agravare a bolii hepatice (au fost 42 de cazuri).
Studiile biopsiilor hepatice la pacienții cu infectii cu virusuri similare au confirmat prezența virusului în țesutul hepatic in SARS, concentratia lor fiind mica, iar la pacienții cu MERS, particulele virale nu au fost detectabile în țesutul hepatic biopsiat. Se pare ca această modificare a echilibrului imunitar apare mai frecvent la pacientii cu varsta mai inaintata.
Deteriorarea functiei ficatului în cazuri ușoare de COVID-19 este adesea tranzitorie și poate reveni la normal fără un tratament special. Cu toate acestea, uneori apar leziuni hepatice severe.
Nu se cunoaste inca influenta infectiei COVID 19 la pacientii cu virusul B inactiv spontan sau sub tratament si nici efectele administrării glucocorticoizilor la cei cu hepatită autoimună.
In concluzie, trebuie ca cercetările ulterioare sa depisteze cauzele leziunilor hepatice în infectia COVID-19 dar și efectul bolilor hepatice preexistente asupra tratamentului și evolutiei infectiei COVID-19.
